Cum poţi gestiona furia în cadrul relaţiilor de familie?

0
173
Furia
Furia

Se întâmplă adesea ca cei dragi să devină ţinta furiei tale, chiar şi când nu ei sunt cei care au provocat-o; de câte ori nu izbucneşti şi nu spui lucruri pe care apoi le cam regreţi, scuzându-te: „eram nervos”? Furia ieşită de sub control afectează relaţiile de familie şi nu duce la nimic bun. Din fericire, există şi metode de a gestiona emoţiile negative, aşa încât să nu le laşi să te domine; dar nu este uşor să dobândeşti stăpânire de sine şi e nevoie să exersezi constant în fiecare situaţie când simţi că te aprinzi.

Încearcă aceste tactici pentru a gestiona furia:

  • Recunoaşte şi acceptă că te-ai enervat. Deşi aşa ţi se pare, nu te înfurii într-o secundă, este posibil să ajungi să recunoşti primele semne înainte de a izbucni în ţipete; şi mai important, e necesar să accepţi acest lucru şi chiar să îl spui celor din jur, în loc să încerci să îţi reprimi şi ascunzi nervii (îi ţii în tine până ce izbucnesc în clocot).
  • Următorul pas, după ce recunoşti că eşti nervos, este să te distanţezi măcar câteva momente de situaţie şi de persoanele din jur; le poţi spune: „sunt cam nervos în acest moment, mă duc în altă cameră să mă calmez şi vorbim imediat”. Nu accepta să intri în confruntare dacă ai posibilitatea să iei o scurtă pauză. Este foarte tentant să intri „în război”, dar e mai benefic să te retragi să îţi aduni gândurile. Poţi să ieşi la puţin aer curat, poţi merge într-o cameră şi să faci nişte exerciţii fizice, să asculţi o melodie relaxantă sau chiar să încerci exerciţii de respiraţie.
  • Analizează exact cauza furiei tale – iar modul corect de a o face e să te gândeşti la situaţie, nu la persoană! Nu gândi în termeni de “soţul/copilul m-a enervat”, ci în termeni de „faptul că s-a întâmplat x mă supără”. De asemenea, de ce te-ai înfuriat? Ce stă în spate: teamă, frustrare, sentimentul de neajutorare, că nu deţii control?
  • Fereşte-te de discuţii aprinse sau sensibile dacă ai o stare proastă – când eşti obosit, stresat, grăbit, când ţi-e foame, somn, când ai băut un pahar în plus, acestea NU sunt momente pentru a vorbi despre chestiuni delicate sau neplăcute! Se spune să nu te duci la culcare supărat: dimpotrivă, în loc să te cerţi inutil, e preferabil să te distanţezi de problemă dacă eşti obosit şi să reiei a doua zi cu forţe proaspete şi calm convorbirea.
  • Recunoaşte furia la celălalt şi realizează că nu tu esti problema, că îţi vorbeşte urât pentru că el/ea e furios.
  • Fii cât se poate de flexibil şi nu închis la minte; nu ţine cu dinţii de ideile şi opiniile tale şi acceptă că alţii pot avea o perspectivă diferită; foarte important, într-o confruntare, ţine minte că celălalt nu e de acord cu ideile sau acţiunile tale, nu are ceva cu tine ca om, ci cu ce spui sau faci! Pe scurt, nu lua lucrurile prea personal, deşi e greu.
  • Gândeşte înainte de a deschide gura – cel mai dificil când eşti furios e să controlezi ceea ce spui; poţi rosti cuvinte grele şi jigni doar pentru că ai intrat în „modul luptă”. Nu dramatiza, fereşte-te de exprimări definitive („întotdeauna eşti aşa”, „mereu mă ignori” etc.) şi de cuvinte grele; încearcă pe cât posbil să nu ataci persoana dragă, ci ceea ce te-a supărat din comportamentul ei. Foloseşte de asemenea afirmaţii „eu mă simt”, nu acuzaţii „tu eşti”: „mă simt supărat/trist/dezamăgit pentru că…”.
  • Focalizează-te strict pe problema prezentă. O greşeală simplu de făcut este să începi să înşiri toate lucrurile cu care ţi-a greşit persoana ce te-a înfuriat în trecut, să îţi aminteşti de toate situaţiile în care te-a supărat. Dar o greşeală din trecut aparţine trecutului, nu are legătură de obicei cu problema de azi. Încearcă să laşi resentimentele şi să te concentrezi pe ceea ce se întâmplă acum. Din nou, încearcă şi să te focalizezi pe situaţie, nu pe persoană.
  • În loc să faci acuzaţii sau să-ţi plângi de milă, gândeşte-te la posibile soluţii. Ce te-a supărat? Se poate face ceva practic pentru a îndrepta situaţia? Şi mai important, este ceva cu adevărat important, sau este una din situaţiile acelea în care te-ai înfuriat pentru ca a doua zi să ţi se pară un fleac şi să regreţi ce ai spus? Trebuie să învăţăm să nu luăm totul în mod dramatic: viaţa e scurtă şi unele lucruri pur şi simplu nu sunt atât de importante dacă reuşim să vedem în perspectivă (”the big picture”). La fel de esenţial, învaţă să accepţi că adesea lucrurile nu merg chiar cum vrei tu, persoanele dragi nu sunt chiar cum vrei tu şi nu fac fix ce vrei tu.
  • Furia te opreşte să priveşti jumătatea plină a paharului, însă cu exersare, poţi să te obişnuieşti ca de fiecare dată când ceva te supără, să te gândeşti şi la ceea ce e bine, nu doar la ceea ce ţi se pare oribil!

Autocontrolul nu e uşor de dobândit, dar e vital să ne perfecţionăm, să lucrăm în primul rând la noi, să ne schimbăm noi în bine, nu să încercăm să îi schimbăm pe ceilalţi! Felul în care tu reacţionezi poate modifica semnificativ felul în care îţi răspund ceilalţi. Şi încă un lucru: trebuie să ţinem minte că cei mici nu au aceeaşi capacitate de autoanaliză, de aprofundare şi înţelegere a emoţiilor lor şi de control a reacţiilor; de aceea, depinde de noi să difuzionăm tensiunea şi să ne comportăm în mod matur. Furia trebuie recunoscută şi acceptată, însă şi gestionată – un om nervos reacţionează întocmai ca un copil mic, ceea ce nu duce la nimic bun în relaţii.

loading...
DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ