Cum pot parintii ajuta adolescentul singuratic? Nu este chiar iesit din comun ca un adolescent sa fie mai retras, mai inchis in sine si sa nu prea aiba prieteni. Insa ca parinti, este normal sa va ingrijorati cand observati ca este un singuratic si ca pare a nu se bucura de varsta sa. De ce, va intrebati, nu este ca restul tinerilor, de ce nu iese si el cu ceilalti si prefera sa se inchida in camera sa?
Adolescenta poate fi si o perioada in care tanarul se simte singur si prefera sa fie singur: exista atatea presiuni, schimbari, provocari in transformarea sa in adult, incat adolescentul se retrage de lume, chiar de cei de aceeasi varsta si devine singuratic, deseori morocanos si lipsit de vointa de a iesi din casa. In general, adolescentul singuratic alege aceasta pentru ca i se pare calea mai usoara de a se confrunta cu unele dileme (sau de a fugi de ele).
Ca parinti, ati dori sa-i vorbiti, sa il faceti sa vi se deschida si chiar sa-i fiti voi insiva prieteni, umpland acest gol din viata sa. Insa a face un adolescent singuratic si morocanos sa se deschida si sa va vorbeasca este deseori o misiune imposibila. In plus, voi nu-i puteti fi prieteni: va vede ca fiind parintii sai (si, pe de o parte, nici nu este adecvat sa-i deveniti cu adevarat prieteni, caci apoi va puteti pierde autoritatea).
De ce devine adolescentul un singuratic?
Este – sau se simte – diferit fata de ceilalti de aceeasi varsta. Nimic iesit din comun ca un adolescent sa se simta si chiar sa doreasca sa fie unic, special, diferit. Insa uneori, el se simte diferit in sens pozitiv – se considera deasupra majoritatii; alteori se simte diferit in sens negativ – crede ca este altfel, sub ceilalti, ciudat, mai putin bun. Atunci cand exista in realitate diferente vizibile (etnie, rasa, aspect, dizabilitati), adolescentului ii este si mai frica sa se integreze in grupul de covarstnici, asteptandu-se la respingere.
Respingerea celorlalti adolescenti – si deseori, aceasta chiar se intampla! Adolescentii, oricat pun in ideal accent pe unicitate si individualitate, tin foarte mult la un anumit conformism in randul lor si critica crud orice tanar care este sau care pare diferit, altfel. Adolescentul respins, batjocorit, luat in ras, criticat va deveni un singuratic – este mai simplu sa se retraga decat sa faca fata judecatilor celorlalti.
Nu este interesat de cultura adolescentilor. Un adolescent poate sa nu se regaseasca deloc in cultura celor de aceeasi varsta – prin cultura intelegand constelatia de valori, norme, insemne, comportamente specifice unui grup de varsta. Cand adolescentul nu este de acord cu valorile, interesele, insemnele (insemne vestimentare in general) si activitatile celor de aceeasi varsta, se va retrage, se va izola de acestia.
Anxietatea sociala naste singuratatea; iar lipsa de incredere in sine si teama de judecata celor din jur naste anxietatea sociala. Des, un adolescent singuratic a fost si un copil singuratic. Si aceasta deoarece are o incredere in sine scazuta si se gandeste intotdeauna ca va face vreo gafa sociala; se teme ca nu se va putea integra, ca nu va fi placut si deci prefera sa nu incerce (oricat incearca el sa arate ca dispretuieste si ca nu-i pasa deloc de parerea celorlalti, aceasta este doar o fatada dura).
Cum pot parintii ajuta un adolescent singuratic?
Singuratatea nu este iesita din comun la varsta adolescentei, insa nu este nici intocmai sanatoasa. Adolescentul izolat nu isi va dezvolta abilitatile de socializare, nu va beneficia de ceea ce ofera relatiile de prietenie si uneori, va deveni un adult singuratic si retras. Ce pot face parintii pentru a incerca sa-l ajute:
Nu-i aratati sub nici un chip ca va este mila, ca sunteti ingrijorati si ca va pare rau pentru el! Prin aceasta, il veti face doar sa se simta si mai rau, deci sa se izoleze si mai mult! Incercati sa va pastrati pozitivismul – adolescenta este o perioada dificila, insa trecatoare, iar singuratatea sa nu inseamna ca exista o problema serioasa cu tanarul.
Intariti-i increderea in sine. Si nu prin replici evidente: „nu ai de ce sa te simti prost, esti un tanar bun” etc., ci prin aprecierea sa, incurajarea sa, aratandu-i ca voi aveti incredere in el si laudandu-i reusitele de orice fel. Vorbiti cu el despre viitor, despre facultate, marindu-i increderea in acestea.
Incurajati, fara a insista, prieteniile cu cei de aceeasi varsta. Intrebati adolescentul daca nu doreste sa invite acasa pe cineva, promitandu-i ca nu veti sta cu el si cu prietenii sai. Propuneti-i sa dea mici petreceri acasa, chemand cativa colegi cu diverse ocazii. Invitati acasa sau mergeti in vizita la rude sau prieteni care au fii sau fiice de varsta similara.
Incurajati-i interesele, pasiunile. Si incercati sa-i starniti interesul de a se inscrie intr-un grup care i s-ar potrivi (club de pictura, de muzica, de sport, de lectura, de dans). Daca face cunostinta cu tineri cu care impartaseste un interes anume, ii va fi mai usor sa comunice cu ei.
Incercati sa-i vorbiti despre singuratate si despre problemele adolescentei, insa in nici un caz oferind sfaturi „intelepte” – ci mai degraba incercand sa-l faceti sa nu se mai simta atat de singur si diferit, aratandu-i ca multi trec prin ceea ce trece si el. Puteti face aceasta nu prin discursuri, ci pur si simplu povestindu-i intamplari de cand erati voi la varsta sa (cu un strop de umor, un strop de morala, un strop de optimism).
Urmariti, fara a deveni insistenti si fara a-i incalca intimitatea, adolescentul: in afara de faptul ca este singuratic, da semne ca se confrunta cu o depresie? (orice adolescent are faze de pesimism, tristete, bosumflare, insa o stare generalizata de tristete, de lipsa de energie si interes pentru orice, o izolare crescuta, o inchidere sugereaza o depresie; de altfel, urmariti si daca are tentative de a-si face rau).
O alta problema serioasa este comportamentul antisocial: a fi singuratic este in regula, atat timp cat nu este depresiv; insa a fi antisocial, a adopta comportamente agresive fata de altii este un semn de tulburare. Daca banuiti o depresie sau observati/auziti despre un comportament antisocial, doar interventia unui psiholog va putea ajuta adolescentul.
