Fiecare dintre noi a avut probleme în viață, și-a pierdut la un moment dat speranța sau a avut nevoie de ajutor. Asta se întâmplă pentru că în timp cunoaștem oameni care ne dezamăgesc, ne confruntăm cu situații grele și astfel se acumulează mult stres și frustrări. Când apar dezamăgiri semnificative în viață, speranța și credința noastră sunt puse la încercare.
În ziua de azi, anxietatea, frica, stresul izolării și confuzia informațiilor au un impact negativ asupra bunăstării și sănătății oamenilor.
Navigare rapidă în articol:
- Ce să faci când te simți neajutorat
- Cum să nu te mai îngrijorezi fără rost
- Pandemia de COVID-19 și depresia la oameni
1. Ce să faci când te simți neajutorat
Dacă suferi de o pierdere dureroasă, de exemplu dacă te desparți de un prieten, nu te grăbi să-i găsești un înlocuitor. Fiecare experiență neplăcută este o șansă de a vedea oamenii așa cum sunt și nu în modul acela greșit când îi idealizezi.
Disperarea
Cu toții experimentăm momente dificile în viață și atunci este posibil să avem sentimente de disperare, de lipsă de optimism și speranță. Este vorba despre a avea trăiri rele, angoase mentale, stări de dezamăgire și descurajare. De obicei facem astfel de crize atunci când avem probleme financiare, când ne pierdem locul de muncă, când divorțăm sau ne confruntăm cu diferite situații foarte stresante.
Disperarea se simte brusc atunci când oamenii trec de vârsta adultă timpurie, de 35-40 de ani, deoarece acest sentiment negativ este cauzat de anumite probleme de sănătate mintală și somatică, spun cercetătorii. Această emoție puternică afectează negativ oamenii, le scade stima de sine și interesul pentru cei din jur.
Disperarea are un efect devastator asupra vieții oamenilor, mai ales pentru că le poate deteriora și sănătatea. În general emoțiile negative distrug bunăstarea oamenilor și le afectează stabilitatea mentală. Pentru a elimina emoțiile negative se pot aplica anumite metode simple (precum meditația, sportul, plimbarea în natură și altele) sau este nevoie chiar de terapie. Oamenii care au gânduri negative despre viitor, stimă de sine scăzută, stări intense de depresie, anxietate și disperare au nevoie de ajutorul unul medic terapeut.
Disperarea este un simptom al unor boli mintale
S-a constatat că acestă emoție negativă a oamenilor apare ca răspuns la evenimentele nefaste, traumatice, din viața lor. De asemenea, disperarea este considerată și un simptom al unei boli mintale, mai ales că în ultimii doi ani, numărul de cazuri de depresie și anxietate au crescut. Mulți oameni suferă și de tulburări de stres post-traumatic, tulburări bipolare, diverse tipuri de dependențe.
Stratisticile arată că:
- 13% dintre adolescenții cu vârsta cuprinsă între 10-19 ani suferă de o tulburare mintală diagnosticată
- În 21 de țări, aproximativ unul din 5 tineri cu vârsta de 15-24 ani se confruntă cu stări de depresie, deprimare, mâhnire
- A patra cauză de deces în rândul tinerilor de 15-19 ani este sinuciderea
- În Marea Britanie, 21% dintre adulți au avut o formă de depresie de la începutul anului 2021; în anul 2020 doar 19% dintre adulți sufereau de depresie; înainte de pandemia de coronavirus, doar 10% dintre adulți aveau probleme de depresie.
Tulburările de anxietate sunt cele mai frecvente boli mintale din SUA. În general, persoanele care suferă de tulburări de anxietate au și depresie.
Conform statisticilor:
- În SUA, în perioada 23 iunie 2021 – 2 august 2021, aproximativ 27% dintre adulți aveau simptome de anxietate
- 40 milioane de adulți din SUA cu vârsta de 18 ani sau mai mare de 18 ani, suferă de tulburări de anxietate
- În SUA, aproximativ 36,9% dintre oamenii care suferă de anxietate primesc tratament medical.
Evită obiceiurile și atitudinile nesănătoase
Indiferent cât de mare este anxietatea în diferite situații, pentru a ieși din această stare este bine să eviți discuțiile inutile despre acel subiect care ți-a provocat stările negative. A te angaja în dezbateri inutile nu face decât să ducă la oboseală mintală, la accentuarea stărilor de anxietate și depresie.
Viața merge mult mai bine dacă nu opunem rezistență la ceea ce se întâmplă. Acceptarea înseamnă toleranță sau mai bine spus resemnare. Rezistența adâncește negativitatea situației și creează o senzație intensă de rău. Când se forțează acceptarea, aceasta devine suprimare. Având intenția și conștientizând asta, acceptarea se va dezvolta de la sine.
2. Cum să nu te mai îngrijorezi fără rost
Oamenii sunt temători, dezamăgiți, neîncrezători și frustrați mai ales pentru faptul că trăiesc dintr-un fals sentiment de identitate, ei nu sunt conduși de adevărata lor natură. De câte ori se lovesc de realitate, suferă un șoc (care de fapt este eliberarea lor).
Există oameni care se îngrijorează rapid cu privire la lucruri, care poate nu se vor întâmpla vreodată. Asta este un fel de paranoia, care trebuie tratată.
Oamenii paranoici văd totul în alb și negru, nu reușesc să fie mai maleabili, să învețe să vadă și griul. Astfel de oameni nu au nici simțul umorului dezvoltat, ei sunt mai rigizi și mai categorici. Pentru a trece peste probleme, probabil ar trebui să devină conștienți și de partea comică a vieții, să nu vadă totul din perspectiva lor rigidă, intensă.
Oamenii paranoici au o perspectivă îngustă și țin la punctul lor de vedere. Lărgirea perspectivei lor asupra vieții ar putea fi un antidot la paranoie și astfel să-și găsească speranța.
3. Pandemia de COVID-19 și depresia la oameni
Potrivit cercetătorilor, pandemia de COVID-19 a produs depresie la oameni și alte probleme de sănătate mintală. În primul rând este vorba despre frica de îmbolnăvire, mai ales despre riscul de infecție. Teama și anxietatea cu privire la infectare, anxietatea cu privire la obținerea rezultatelor sunt probleme ce afectează oamenii. De asemenea, medicii spun că există și cazurii de afecțiuni patologice care declanșează fobii.
Un alt aspect este că oamenii au și alte probleme, în sensul că ei au reacții de stres cauzate de restricții, de carantină, de depresie accentuată, din cauza unor daune financiare, probleme grave în familie, abuzuri, dependențe, etc. Oamenii sunt îngrijorați că pot apărea situații critice în viața lor, ca de exemplu deteriorarea stării de sănătate, declinul cognitiv (mai ales la persoanele în vârstă) și altele.
Știrile negative de la TV creează probleme oamenilor, pentru că se exagerează din dorința de a emite ceva senzațional, pentru a crește audiența. Prea multe informații negative nu fac decât să accentueze tulburările de anxietate, stările de depresie și disperare la oameni.
