Studiile arată că fenomenul de bullying poate cauza numeroase tulburări la copii, simptome și afecțiuni. Acest fenomen s-a observat la nivel național, datele arată că există 49% de victime, 82% martori și 27% agresori declarați. În România, unul din patru copii este umilit în mod repetat, patru din zece copii suferă din cauza comportamentului violent al colegilor, iar trei din zece copii sunt îndepărtați din cercurile de colegi.
1. Cum îi afectează pe copii această formă de violență fizică și psihică?
Mulți copii suferă răni emoționale din cauza acestei acțiuni de hărțuire. Această formă de violență mai ales psihologică apare aproape în fiecare școală, în diferite etape de învățământ și chiar este întâlnită în primele clase ale școlii primare. Părinții trebuie să fie foarte atenți la copiii lor și să-și dea seama dacă ei suferă cumva din cauza acestui fenomen rău, la școală.
Bullying-ul este o formă de agresiune și implică de obicei un agresor, care poate fi un elev, sau o grupare. Scopul agresorilor este de a-i umili pe copii, de a-i intimida, de a-i ridiculiza, de a-i brutaliza și teroriza.
Bullying-ul poate lua diferite forme:
- Poate fi vorba despre violență fizică, despre împingere, lovire, sau distrugerea unor lucruri
- Dacă este vorba despre jigniri și ridiculizare atunci forma este verbală
- Poate fi o agresiune socială, ce se produce prin bârfă sau răspândirea suspiciunii printre alți oameni că un copil a facut ceva rușinos.
Un astfel de fenomen apare din dorința unui grup de persoane de a-și impune autoritatea și de a-i pune pe alții într-o lumină proastă.
Studiile arată că în școlile din țara noastră se manifestă lupte pentru supremație, ceea ce demonstrează că acest fenomen este prezent. Agresiunea apare mai ales în licee.
Unde se manifestă fenomenul de bullying?
Bullying-ul începe chiar din școala elementară, chiar de la vârsta de 9-11 ani. Unii copii încep să se compare și diferențele pot fi subliniate și apoi ridiculizate. În general, copiii care sunt mai grași sau au o înfățișare oarecum diferită, care se îmbracă într-un anume fel, sau nu au gadget-uri în trend pot fi ridiculizați.
Unii copii au probleme de mobilitate, sau tulburări de vorbire sau dificultăți de învățare și pot fi subiect de râs și discuții la școală. Astfel de copii nu reușesc să facă față la agresiune și se simt lipsiți și de sprijinul părinților. Asta îi face să se simtă inferiori și fără speranță de a scăpa sau de a-și îmbunătăți situația.
Agresiunea are loc în afara orelor de școală, în curtea școlii sau în parcuri. Elevii care au acest comportament agresiv își lovesc colegii, îi jignesc și îi obligă să facă ceea ce nu doresc.
Agresivitatea se manifestă mai mult în rândul băieților, decât la fete. Unii vor să câștige în popularitate printr-o metodă rea, de a arăta că sunt mai puternici, mai cool, superiori, mai deștepți, mai versați în tendințe. Ei devin astfel foarte răutăcioși, mai agresivi și cruzi.
S-a constatat și faptul că agresorii sunt de fapt persoane care au fost frecvent agresate acasă. Ei se confruntă cu violența acasă și trăiesc în stres și în tensiune extremă, nu se simt iubiți și acceptați și de asta nu se comportă normal cu alții, nu reușesc să construiască relații bune, ci dimpotrivă.
Bulling-ul la fete
În acest caz efectele sunt foarte rele, deoarece fetele se implică emoțional și pot suferi și mai mult decât băieții. În cazul fetelor apare mai ales forma verbală și socială de bulling. Unele fete sunt jignite și ridiculizate, iar în plus sunt răspândite zvonuri despre ele și comentarii foarte răutăcioase.
Cyberbullying, bullying online sau bullying electronic
Hărțuirea poate avea loc și online, este numită agresiune electronică. Asta constă în postarea de informații compromițătoare, a unor fotografii, zvonuri sau fotomontaje pe Internet. Când se întâmplă asta, nici măcar părinții nu știu cum să facă față urii online.
Din păcate, rețelele sociale promovează o imagine corporală ideală la copii, iar asta îi fac pe aceștia să vadă imperfecțiunile celorlalți.
2. Care sunt principalele tulburări la copii provocate de bullying?
Efectele bullying-ului lasă amprente permanente asupra psihicului imatur al unui copil. Acest fenomen răpește încrederea copiilor, îi face să se izoleze, îi deprimă, îi sperie și îi face să se simtă neputiincioși.
Bullying-ul provoacă anxietate și depresie, iar uneori crește tendința de sinucidere. Hărțuirea asociată cu agresivitatea, bătaia de joc și respingerea reduc extrem de mult stima de sine, încrederea și privează sentimentul de siguranță. Bullying-ul duce la anxietate, izolare, provoacă dureri de cap, tulburări de apetit și îi face pe copii să aibă și rezultate slabe la școală.
Cu cât agresiunea și fenomenul de bullying durează mai mult, cu atât și sănătatea copilului se deteriorează mai tare. Stresul îi distruge creativitatea, puterea de concentrare, capacitatea de a învăța și performanța la școală.
Această problemă de bullying nu dispare de la sine. Trebuie luate anumite măsuri: să se raporteze orice formă de violență, să se blocheze persoana care te agresează și te urmărește pe rețelele de socializare, să se păstreze dovezile hărțuirii școlare sau online prin capturi de ecran, de note și email-uri pentru a fi utilizate ca dovezi, atunci când nu există martori.
