Parvoviroza canina este o boala infectioasa si molipsitoare care se caracterizeaza prin sindrom gastrointestinal si mortalitate ridicata. Boala este cunoscuta si sub denumirea de gastroenterita hemoragica cu parvovirus. Pentru prima data aceasta boala a fost evidentiata in anul 1970 la cainii militari sanatosi care surprinzator au un numar destul de mare de anticorpi. Astfel s-a constatat ca acest parvovirus este destul de mult raspandit la caini, dar fara manifestari simptomatice. In anul 1977 parvoviroza a fost descrisa in Texas si apoi a fost facuta cunoscuta pe tot globul.
Aceste infectii au o rata ridicata de raspandire si mortalitate la caini. Boala este cauzata de parvovirusul canin CPV care apartine familiei Parvovoridae. La aceasta infectie sunt sensibile animalele carnivore de toate varstele, dar mai ales cele care au varsta cuprinsa intre 2-6 luni.
Principala sursa de infectie este un animal bolnav de la care virusul se raspandeste prin fecale sau voma. Imbolnavirea unui caine se realizeaza destul de repede cu un numar mic de particule virale. Virusul patrunde in organism pe cale nazala sau bucala si este considerat foarte rezistent (in mediul inconjurator rezista 5-6 luni) si usor de raspandit in imbracaminte sau incaltaminte.
Parvoviroza are doua forme: miocardita si enterita.
Miocardita – Este o forma mai rara a bolii care apare in special la cateii cu varstele foarte fragede, doar de cateva saptamani. Cateii care au 1-2 luni mor dupa instalarea virusului deoarece nu apar simptome clare, iar unii dintre ei mor in cateva minute datorita unor simptome de pierdere a respiratiei. La cateii putin mai mari, cu varste peste 2 luni apar urmatoarele simtome:
- Au respiratia ingreunata, sunt slabiti si apatici.
- Au pulsul slab, tahicardie insotita de aritmie.
- Au mucoasele palide si extremitatile reci.
- In cazuri mai grave au dimensiunea ficatului marita si acumuleaza lichid in cavitatea peritonala (care captuseste cavitatea abdominala).
Enterita – Este cunoscuta si sub denumirea de gastroenterita hemoragica si apare la toti cainii, indiferent de rasa sau varsta lor. Principalele simptome apar abia dupa 1-2 saptamani si sunt urmatoarele:
- La inceput cainele vomita continutul alimentar si sucul gastric.
- Dupa o zi incepe sa aiba diaree apoasa cu miros specific, intepator si respingator.
- In cazuri mai grave fecalele sunt cu sange.
- Din cauza vomitarilor mari cainele nu mai poate manca si bea apa, dar are mereu senzatia de sete excesiva.
- Temperatura rectala poate fi normala sau ridicata la 39ºC.
- In unele cazuri la catele temperatura este si mai ridicata cu 1-2ºC.
- Dupa 3-5 zile incepe sa scada numarul de globule rosii din sange (se instaleaza leucopenia).
- Datorita diareei si varsaturilor incepe sa cresca aciditatea sangelui – care este o complicatie foarte grava in cazul acestei enterite parvovirale.
Diagnosticul bolii este stabilit intotdeauna de un medic de specialitate care va analiza toate datele: varsta, evolutia animalului, simptomele (daca a avut diaree cu miros respingator, voma, sau daca este astenic), daca sufera de enterita hemoragica. Pentru a avea certitudinea, medicul va urmari sa identifice parvovirusul canin in materiile fecale, in probe luate din intestinul subtire, care se analizeaza microscopic.
Pentru combaterea infectiei inca din prima zi, cand au aparut primele simptome la animalele bolnave, acestea trebuie izolate si tratate corespunzator, deoarece boala evolueaza foarte rapid si in special la cateii tineri.
Tratamentul in cazul acestei boli are in vedere urmatoarele:
Hidratarea animalului bolnav – Se realizeaza doar prin introducerea lichidelor subcutanat, de 2-3 ori pe zi, iar in cazuri grave administrarea lichidelor se face si intravenos. Hidratarea animalului pe cale normala nu se poate face deoarece are aceste iritatii gastrice grave, de aceea nu suporta apa si vomita imediat. De asemenea cainele bolnav va trebui sa aiba in apropierea lui ceai slab de musetel si menta in parti egale, chiar daca acesta incearca sa bea si vomita, deoarece musetelul este calmant si antiseptic, iar menta combate diareea.
Calmarea si vindecarea mucoasei gastrointestinale – Se face cu ajutorul unor supozitoare recomandate de medicul veterinar si care se administreaza la interval de 6-8 ore si in anumite doze foarte mici. Dupa 30 de minute de la administrarea supozitorului se da animalului anumite medicamente pe cale bucala care au rolul de calmare a mucoasei instestinale si care in prealabil se piseaza sub forma de praf si se amesteca cu 2 linguri de ceai de menta indulcit cu zaharina.
Stoparea starii de voma si diaree – Cainele trebuie sa ia vitamina A inca de la inceputul tratamentului, pentru ca are rol antiinfectios si ajuta la refacerea mucoasei gastro-intestinale.
Prevenirea unor complicatii cardiace – Se face cu ajutorul cofeinei si vitaminei C. De asemenea sistemul imunitar al organismului va fi intarit prin administrarea de vitamina A, B, C, glucoza, polidin si fosfotonic. Infectiile secundare vor fi tratate prin medicamente antibiotice.
Oprirea hemoragiilor gastrointestinale – Se realizeaza prin administrarea unor hemostatice prin injectii subcutanate: venostat, vitamina K, etc.
Refacerea organismului aflat in covalescenta – Se reia alimentatia normala in mod treptat, in cantitati foarte mici si doar in momentul cand simptomele cele mai grave ale parvovirozei au incetat. Cainele aflat in covalescenta trebuie sa manance doar alimente usor digerabile: orez, legume, ceaiuri si carne cruda. Nu se da o perioada de timp lapte si preparate din lapte.
Dupa ce animalele bolnave au fost izolate si tratate se face dezinfectia locurilor contaminate, se ard cadavrele si se supravegheaza mereu grupul de animale. De asemenea toate animalele sanatoase se vaccineaza si revaccineaza.
