Ce faci când copilul nu ia în greutate? Ce este normal și când trebuie să ne îngrijorăm? În general, cea mai întâlnită cauză de întârziere a creșterii la copii este malnutriția sau aportul inadecvat de nutrienți. Aportul insuficient de calorii poate duce la subponderabilitate la copii, însă pot exista și alte cauze ce variază în funcție de vârsta copilului, stil de viață și factorii genetici.
Copilul are o greutate prea mică? Iată care sunt principalele cauze:
- Tulburările de absorbție a nutrienților
- Consumul excesiv de energie
- Consumul de alimente cu densitate energetică scăzută
- Anumite afecțiuni inflamatorii, renale, cardiace, gastrointestinale
- Deficitul de hormon de creștere, hipotiroidismul
- Durerea în tractul digestiv, refluxul gastroesofagian, tulburările de alimentație
- Sindroamele genetice (Turner, Noonan) care afectează dezvoltarea
- Abuzul, tulburările psihosociale, factorii genetici.
În astfel de cazuri este importantă o evaluare medicală ce include următoarele: anamneză, control fizic, analize de sânge, grafic de creștere, alte investigații imagistice și genetice.
Cum influențează greutatea scăzută dezvoltarea copilului?
Greutatea scăzută afectează creșterea fizică, dezvoltarea emoțională și cognitivă. Copiii cu o greutate mică pot avea o creștere în înălțime lentă, sunt apatici, iritabili și retrași; ei simt o lipsă de energie în organism, au un deficit de nutrienți, se pot îmbolnăvi mai ușor și se recuperează mai greu. Pot suferi de infecții digestive și respiratorii recurente, iar în plus pot avea imunitatea scăzută; aceste probleme le accentuează scăderea în greutate.
De regulă, deficiențele de proteine, fier, zinc și acizi grași Omega-3 le poate afecta și dezvoltarea creierului. La unii copii pot apărea și alte probleme: deficit de atenție, de comportament, de învățare, de vorbire. La ei, pubertatea poate începe puțin mai târziu decât ar fi normal.
Vitaminele sunt necesare pentru orice copil, pentru creșterea, dezvoltarea sa fizică și cognitivă. Acestea se obțin dintr-o dietă sănătoasă și echilibrată. Desigur, se pot lua și sub formă de suplimente alimentare.
La copiii cu o greutate mică și o lipsă de energie pot apărea anumite probleme de sănătate. Scăderea rezervelor de energie ale organismului poate duce la: deteriorarea abilităților mentale, scăderea imunității organismului, un potenţial scăzut pentru activităţile cognitive, scăderea performanței fizice, tulburări de apă și electroliți, scăderea condiției fizice, tulburări ale metabolismului macronutrienților, anemie.
Ce să faci când copilul nu ia în greutate? Sfaturi de la specialiști
Cea mai bună strategie când copilul nu ia în greutate este creșterea conținutului caloric al meselor, dar în mod echilibrat.
În cazul copiilor cu întârziere de creștere sau cu greutate corporală prea mică, se recomandă:
- Gustări dese și bogate în nutrienți, care să conțină iaurt, fructe, nuci, banane, biscuți de casă, avocado, fructe de pădure
- Carne slabă (pui, curcan, vită) și pește (somon, ton, macrou, hering, crap, șprot) la fiecare masă pentru un aport adecvat de proteine
- Lactate (iaurt, smântână, brânză de vaci, cașcaval) și ouă (mai ales dimineața)
- Supe din linte, carne de pui și legume pentru o dietă diversificată
- Pâine graham în loc de pâine integrală
- Mese care conțin salate asezonate cu lămâie și ulei de măsline
- Paste cu parmezan sau mozzarella rasă
- Cocktailuri naturale din fructe, nuci, semințe, lapte sau iaurt
- Ceaiuri din plante medicinale îndulcite cu miere
- Gustări din fructe uscate, semințe de dovleac, nuci, migdale, alune de pădure, semințe de floarea soarelui, ciocolată neagră.
Un copil ar trebui să aibă 4-5 mese pe zi la ore fixe și o atmosferă liniștită în timp de mănâncă. Foarte important este de evitat consumul excesiv de alimente, pentru că un copil are stomacul mult mai mic decât un adult.
Vitamina D
De asemenea, copilul are nevoie de vitamina D, pentru metabolismul de calciu-fosfat, pentru sistemul osos. Această vitamină este de o importanță deosebită pentru copiii cu greutate corporală mică; ea oferă mari beneficii:
- Are efect asupra dezvoltării sistemului musculo-scheletic
- Previne dezvoltarea rahitismului la copii
- Ajută în reducerea riscului de boli autoimune
- Reglează procesul de creștere la copii
- Asigură dezvoltarea și creșterea oaselor
- Menține nivelul normal de calciu în organism
- Ajută la absorbția calciului și fosforului
- Stimulează procesele metabolice din corp
- Ajută la vindecarea oaselor în caz de luxații și fracturi
- Are efect pozitiv asupra sistemului cardiovascular
- Susține dezvoltarea sistemului nervos
- Ajută în reglarea proceselor metabolice
- Crește imunitatea organismului.
Surse naturale de vitamina D sunt: pește, ulei de ficat de cod, carne, brânză moale, gălbenuș de ou, ficat, unt, smântână, lapte.
Deficitul de vitamina D poate cauza: osteoporoză, rahitism, scăderea tonusului muscular, creșterea riscului de apariție al bolilor inflamatorii, infecțioase, mentale, autoimune, cardiovasculare de-a lungul vieții.
