Certurile intre frati (sau frati si surori) sunt ceva la ordinea zilei in cadrul familiei – nimic iesit din comun ca intr-o clipa sa se joace sau sa vorbeasca impreuna veseli, pentru ca in clipa urmatoare sa ii vedeti cum se iau la tranta sau tipa din rarunchi unul la altul! Ca parinti a doi sau a mai multor copii, probabil ca deja v-ati obisnuit cu aceste certuri dintre ei, cu atat mai mult cu cat se pare ca nu mult dupa ce se rezolva o cearta, izbucneste din senin o alta…
Da, certurile intre frati si intre frati si surori sunt cat se poate de normale: copiii sunt diferiti, au varste diferite, au idei si temperamente diferite, iar calea de a reactiona la o nemultumire sau o emotie negativa a unui copil este de obicei cearta. Pentru ca fratii si surorile petrec atat de mult timp impreuna si impart atatea (inclusiv atentia si afectiunea parintilor), este doar de asteptat sa apara conflicte intre ei.
Insa doar pentru ca certurile intre frati sunt normale, aceasta nu implica faptul ca parintii nu au ce face! Nu trebuie sa va puneti dopuri in urechi pentru a trece cu vederea conflictele zgomotoase ale copiilor – nici sa interveniti mereu pentru a opri orice discutie animata nu este o solutie potrivita (caci nu rezolvati astfel problema, ci doar opriti tipetele). Exista cateva cai sa incercati sa imbunatatiti relatiile intre frati si intre frati si surori, asa incat certurile sa fie cat mai rare…
O relatie buna cu ambii copii (toti copiii)
Regula universala in ceea ce priveste cresterea copiilor – nu aratati preferinta vreunuia dintre copii! In special cand se cearta si vin sa le „judecati” si mediati conflictul, nu luati mereu partea unuia dintre ei, doar pentru ca este mai mic (si cel mare „ar trebui sa stie mai bine”) sau doar pentru ca unul din ei ar fi mai cuminte (din ceea ce stiti voi!).
In evaluarea unei situatii de conflict, este bine sa atrageti ambilor atentia ca poarta o parte din responsabilitate – a ii lua constant partea doar unuia dintre ei duce la si mai multe conflicte pe viitor. Inca o idee despre preferinta pentru unul din copii: trebuie sa le aratati ambilor atentie si afectiune; si chiar daca va intelegeti mai bine cu unul dintre copii (care va asculta si cu care puteti vorbi), in timp ce cu celalalt nu va prea intelegeti, nu favorizati si nu luati apararea primului in toiul certurilor dintre frati.
Pastrati o atmosfera familiala cat mai echilibrata si confortabila
Un motiv important pentru care copiii ajung sa sara unul la gatul altuia este o atmosfera tensionata, un stres perceput si resimtit in viata de zi cu zi. Cand copiii sunt tensionati, stresati, isi revarsa spontan tensiunea emotionala – si ce tinta mai buna decat fratele/sora?
Tineti in frau competitia dintre frati
Este doar logic ca doi frati/surori sa se ia la intrecere – care are mai multe lucruri, care ia note mai mari, care are mai multi prieteni, care primeste mai multe laude si asa mai departe… Incercati sa nu le dati apa la moara, laudandu-l doar pe unul in fata celuilalt sau, mai grav, comparandu-i intre ei si criticandu-l pe unul dintre ei. Din contra, cum ii auziti intrand in concurs „care este mai…/are mai…”, atrageti atentia ca fiecare are propriile lui calitati/lucruri si ca ambii merita la fel de multe.
Nu interveniti constant pentru a opri imediat certurile intre frati!
Oricat va irita, lasati-i uneori sa ajunga singuri la o incheiere, aceasta atat timp cat nu devin prea agresivi verbal sau fizic (instaurati in casa regula „fara lovit” – cine o incalca, primeste o pedeapsa automat). Iar atunci cand vin la voi sa le dati o sentinta, in loc sa il pedepsiti imediat pe cel mai mare, pe cel care se pare ca „a inceput”, pe cel care a tipat mai tare, incercati sa ii intrebati pe fiecare, pe rand, ce s-a intamplat, de ce se cearta, ce se poate face sa se impace.
Cand copiii insista ca este doar „vina sa, el/ea a inceput”, intrebati-i daca chiar nu poarta deloc responsabilitate: oare nu putea face sau spune ceva sa opreasca cearta, oare chiar numai tipand si batandu-se puteau sa comunice?… Nu trebuie de acum sa va ganditi ca la fiecare cearta intre frati/surori, trebuie sa jucati rol de mediator si judecator – dupa cum s-a spus, chiar e bine pentru ei cateodata sa-i lasati sa se descurce singuri. Insa doar purtand din cand in cand astfel de discutii cand se cearta, doar aratandu-le ca se pot intelege fara sa tipe, doar aratandu-le ca nu-i doar vina unuia si ca exista alte cai sa vorbeasca, copiii vor invata sa comunice si altfel.
Daca nu interveniti cateodata pe post de mediator care nu ia partea nimanui, ci descrie situatia si ofera solutii, copiii nu vor invata niciodata sa evite o cearta cand se enerveaza unul pe altul. Inca ceva: cand jucati si rolul de judecator, nu numai de mediator, incercati pe cat posibil sa scoateti in evidenta ca ambii au pornit cearta: nu separati copiii – unul „vinovat”, unul „victima”, caci de multe ori nu este cazul, ambii contribuind la conflict. Cand trebuie sa dati o pedeapsa doar unuia, caci a fost prea agresiv sau a facut un gest urat ce a inceput cearta, nu uitati sa ii atrageti si celuilalt atentia ca poate se putea evita cearta.
Nu porniti de la prezumptii si nu etichetati copiii!
Ii auziti din nou tipand unul la altul sau chiar aruncand cu diverse unul in altul? Nu porniti de la prejudecati – pentru ca s-a intamplat ca multe certuri sa fie pornite de catre unul din frati, sa presupuneti automat ca si de data aceasta este la fel si sa tipati la el „ce-ai mai facut?”. Incercati sa fiti cat mai neutru.
Puneti accent pe solutii
Unul dintre copii vine la voi suspinand sau tipand ca fratele/sora iar i-a facut ceva? Intrebati-l ce crede despre situatie – de ce a facut fratele/sora asta, doar pentru ca ii place sa-l tachineze sau sa-l chinuie? Chemati-l si pe celalalt copil, intrebati-l acelasi lucru, iar apoi puneti accent pe ce cred ambii copii ca ar rezolva conflictul lor! Ce doresc ei sa se intample?
Invatati de mici copiii sa vorbeasca calm unul cu altul
Atragandu-le atentia ca tipetele nu fac niciodata bine, invatati-i de mici ca nu este in nici o circumstanta permis lovitul si invatati-i sa se joace impartind intre ei si facand cu randul in ceea ce priveste treburile din casa. Nu ii cumparati unuia mai multe obiecte si incurajati-i sa ofere si fratelui/surorii obiectele lui.
Inca de cand sunt mititei, laudati-i si zambiti-le cand ii vedeti jucandu-se frumos si vorbind amical, spunandu-le ca adorati cand se inteleg bine, ca doi copii maturi si destepti!
 sunt ceva la ordinea zilei in cadrul familiei – nimic iesit din comun ca intr-o clipa sa se joace sau sa vorbeasca impreuna veseli, pentru ca in clipa urmatoare sa ii vedeti cum se iau la tranta sau tipa din rarunchi unul la altul!){kind=link}