Despre sarcini casnice pentru copil – v-ati obisnuit si v-ati resemnat deja, atunci cand ii cereti copilului sa faca o treaba in casa, sa auziti: „nu acum, putin mai incolo” (stiti ca acel „mai incolo” = niciodata), „nu imi iese, ajuta-ma” (ceea ce de fapt inseamna „fa tu”), „acum am teme” (in timp ce se uita la TV)?
Este extrem de greu sa il convingeti pe copil sa faca treaba in casa, chiar daca ii repetati de 10 ori amintindu-i ca are treaba – sa nu mai vorbim de cat de greu este il faceti pe copil responsabil, asa incat sa-si faca treaba fara a mai fi nevoiti sa ii spuneti ce are de facut!
Poate fi intr-atat de epuizant sa il convingeti pe copil sa-si faca sarcinicile casnice ce i-au fost atribuite, incat cedati des si preferati sa le faceti in locul sau – insa aceasta nu este o optiune prea buna, deoarece el se invata cu ideea ca mereu se va gasi altcineva care sa se ocupe, ca „face mama oricum” (iar in viitor, partenerul de viata al copilului nu va va multumi deloc)!
O prima sugestie utila cand vine vorba despre sarcinile casnice pentru copil este sa ii cereti cat mai timpuriu sa contribuie la ordinea si curatenia din casa: oricat de dragalas si mititel este, aratati-i ca este responsabil sa isi stranga lucrurile si sa mentina ordinea in casa inca de la varste mici, nu il lasati sa faca dezastru strangand mereu amabil dupa el!
Asadar, puteti gasi sarcini casnice pentru copil inca de la varstele mici, incat el sa se obisnuiasca sa isi faca partea sa din treaba. Chiar pe la 3-4 ani, il puteti invata sa: isi ordoneze si stranga jucariile intr-un loc dupa joaca; sa dea cu o carpa de praf; sa isi puna hainutele ordonat si sa le puna pe cele murdare intr-un cos special; sa isi duca singur farfuria si tacamurile in chiuveta; sa incerce sa isi faca patul.
Pe la 7 ani, deja ii puteti cere copilului sa dea cu aspiratorul in camera sa, sa stearga praful, sa isi mentina ordine singur in camera (haine, jucarii, carti, patul), sa va ajute la spalat vasele (macar regula cu fiecare isi spala vasele proprii), sa duca gunoiul, sa va ajute la gatit (cu sarcinile simple, rutiniere).
Vi se pare un scenariu fantastic – copilul sa faca singurel aceste sarcini casnice? Ei bine, principalul aspect este ca trebuie sa il obisnuiti treptat cu anumite treburi in casa si sa adaugati, pe masura ce creste, cate unele noi. Daca introduceti regula ca e responsabil sa isi stranga propria dezordine timpuriu, va fi mai usor!
Nu cadeti in capcana ca este doar un copilas, iar copilasii trebuie doar sa se joace, in timp ce mami strange mereu dupa ei! Veti ajunge sa strangeti si dupa un adolescent morocanos, fiindu-va imposibil sa il convingeti la varste mai mari sa faca de buna-voie ceva treaba in casa! A-i cere de la varste mici sa contribuie la ordine nu va face un parinte rau ce isi pune copilasul la treaba – va face un parinte responsabil ce il invata si pe copil responsabilitatea.
Despre sarcinile casnice pentru copil – reguli de instituit:
Regula nr. 1: copilul va fi responsabil de la varste mici sa stranga dupa dezordinea pe care el insusi a facut-o (initial, cu ajutor)! Pe masura ce creste, copilul trebuie sa se ocupe singur de propria sa camera. In plus, regulat, o data la doua saptamani, va trebui sa ajute la curatenia in intreaga casa cu cateva treburi marunte!
Regula nr. 2: creati un program cat mai clar cu zilele de curatenie pe care il notati pe un calendar mare (astfel nu exista scuza „am uitat”). Cand sarcina casnica trecuta in anumite zile in calendar este indeplinita, puteti chiar folosi sistemul cu stelute: lipiti o steluta frumoasa pe acea data; pentru un plus de stimulent, daca micutul este cam lenes sau „uituc”, stabiliti ca la 10 stelute fara nici o omitere, va primi un mic cadou (ceea ce inseamna ca a respectat pe rand fiecare zi de curatenie fara sa „uite”)… A folosi mici recompense este extrem de util: la urma urmei, toti dorim sa castigam ceva in urma muncii noastre!
Regula nr. 3: nu exista „mai incolo” – daca cedati si ii permiteti sa isi amane treaba, atunci si-o va tot amana pana ce nu o mai face! Fiti cat mai stricti posibil si spuneti-i „acum”. Daca nu face ce ii cereti, in nici un caz nu faceti in locul sau ordine, invatandu-l ca exista altcineva care se ocupa de treburi. Incercati sa ii explicati ca mama nu poate face totul – ca nici ei nu ii place mereu, dar ea isi face treaba si ca si el trebuie sa si-o faca pentru a o ajuta.
Mai mult, daca va refuza cu incapatanare dupa ce i-ati cerut de cateva ori sa se apuce de treaba, apelati la calea cea mai clara: „faci ordine sau nu ai voie sa te uiti la TV/ sa iesi afara, asa cum nici eu nu pot sa ma distrez pana ce nu imi termin treaba” (o astfel de metoda ar fi de evitat, insa daca altfel nu il convingeti poate functiona)… Incercati sa ii spuneti ca poate termina in jumatate de ora, dupa care veti face ceva distractiv – faceti chiar un mic concurs: „cine isi termina treaba in jumatate de ora?”… Inainte de a apela la pedeapsa sugerata mai sus – a-i interzice sa faca ceva amuzant – incercati exact invers: daca reuseste sa isi termine treaba, castiga ceva amuzant (dreptul de a face ceva ce vrea).
Regula nr. 4: pentru ca sa nu devina brusc un mititel martir care e pus la munci grele ca un sclav si sa nu bombane, planga sau refuze, incercati sa faceti in acelasi timp si dumneavoastra treaba, aratandu-i ca fiecare din casa contribuie la curatenie si fiecare isi are propriile sarcini. Nu cedati la proteste si ramaneti pe pozitii. Cand este vorba de curatenia in alte camere decat a copilului sau de treaba la bucatarie, faceti impreuna treburile, vorbind si glumind! Spuneti-i mereu ca, intr-o familie, fiecare isi face partea pentru a pastra o casa frumoasa.
Regula nr. 5: cand auziti „nu pot, nu-mi iese, ajuta-ma”, nu va grabiti sa faceti treaba in locul sau pentru ca micutul nu se descurca – mergeti si spuneti-i cum sa faca, eventual aratati-i o data si cereti-i sa faca singur data viitoare! Nici o sarcina casnica pentru copil nu trebuie sa fie prea complicata sau sa necesite forta – asa ca nu exista „nu pot”!
Regula nr. 6: nu cereti mai multe de la unul din copii, lasandu-l pe celalalt sa nu faca treaba in casa! Chiar daca unul este mai mititel, implicati-l si pe el in sarcinile casnice marunte. Iar daca aveti un baiat si o fetita, in nici un caz nu faceti greseala de a-i cere doar fetei sa ajute in casa, pentru ca baieteii „nu se pricep” sau „nu au ce cauta cu sarcini domestice”!!
Regula nr. 7: nu uitati niciodata, in special la varste mai mici, sa apreciati cu sinceritate treaba facuta de copil in casa! Laudati-l, incurajati-l si spuneti-i ca sunteti mandra ca este atat de responsabil si capabil, cum alti copii nu sunt! Nu uitati sa il laudati si de fata cu altii, spunandu-le cat de responsabil este… Copilul se va simti bine si va fi mandru ca ajuta…
Regula nr. 8: niciodata nu faceti din sarcinile casnice o amenintare, sugerandu-i astfel copilului ca ele sunt ceva ce nu vrea nimeni sa faca, de exemplu: „daca nu asculti, te pun sa faci mai multa treaba in casa”, „daca nu asculti, te pun sa speli vasele o saptamana”! Sarcinile casnice trebuie sa fie o responsabilitate a fiecaruia din casa, nu o amenintare!
, „nu imi iese, ajuta-ma” (ceea ce de fapt inseamna „fa tu”), „acum am teme” (in timp ce se uita la TV)?){kind=link}