Relația părinte copil nu este cea mai ușoară din lume, dar este,cu siguranță, cea mai frumoasă.
Cu siguranță că mulți dintre noi, părinții, ne dorim ca atunci când copiii noștri ajung la vârsta adolescenței, să poată comunica cu noi foarte ușor. Să își exprime cu ușurință problemele pe care e posibil să le aibă la momentul respectiv. Însă, este oare posibil ca o relație de prietenie să existe între tine și copilul tău? Cum se poate ajunge la un nivel la care copilul va vorbi deschis cu părintele, despre absolut orice?
Relația părinte copil se clădește în timp.
Încrederea se capătă treptat. Sunt, după părerea mea, anumite reguli și pași pe care trebuie să îi respectăm în vederea împlinirii acestui deziderat…
În primul rând – Arată-i copilului iubire și afecțiune!
După cum bine știm, copiii simt totul, iar conexiunea aceasta este stabilită încă din pântecele mamei. Astfel, este atât de important ca cei mici să se simtă iubiți și protejați. Au nevoie de foarte mare atenție din partea noastră. Lipsa atenției și a sprijinului părinților poate avea consecințe importante în conturarea încrederii acestuia în proprii părinți. Devenind astfel conștienți de importanța afecțiunii, putem schimba foarte mult în relația cu copilul.
Fii un model de urmat pentru copilul tău!
Cum crește puiul nostru? Urmându-ne exemplul. Ei cresc prin intermediul modelelor, imitând într-un fel sau altul membrii familiei, în mod special părinții. Astfel, dacă la rândul nostru avem o relație dificilă cu părinții noștri sau chiar cu partenerul de viață, copilul va imita mai târziu acest comportament. Pe cât posibil trebuie să menținem o atmoferă plină de armonie în sânul familiei, astfel copiilor noștri li se va transmite modelul de urmat ulterior în viață.
Fii sincer, explicând copilului orice se întâmplă, indiferent de vârsta acestuia!
Eu, idealist fiind, am convingerea și certitudinea că noi părinții putem comunica de la suflet la suflet cu ai noștri copii încă de când sunt mici. Trebuie doar să fim cât mai sinceri recunoscând propriile neputințe și nelămuriri în fața copiilor, arătându-le acestora că suntem oameni pur și simplu. Ei înțeleg perfect tot ce se petrece și resimt puternic emoțile părinților. Fără ascunzișuri, fără temeri de a fi înțeleși greșit, vom avea într-adevăr șanse mari de a crea o relație mult mai solidă bazată pe încredere.
Învață să asculți ce îți transmite copilul, fii empatic!
Trebuie multă răbdare cu cei copiii noștri. Aceștia vorbesc uneori foarte mult, încearcă să ne transmită multe informații, și într-adevăr poate deveni epuizant. Este totuși de datoria noastră să îi ascultăm și să simtă acest lucru, că este înțeles și ca ajunge la noi informația.
Să învățăm să ținem un mic secret !
O relație de prietenie se bazează evident și pe confidențialitate, ceea ce presupune si păstrarea unor mici secrete.
Cu siguranță este greu, însă nu și imposibil. Să fim puțini atenți și să oferim tot ce e mai bun din noi pentru a ne apropia cât mai mult de copiii noștri.
Respectând anumite reguli, cum am menționat mai sus, vom avea șanse reale ca puntea creată între cele doua părti să devină mult mai solidă cu trecerea anilor și să ne putem bucura așa cum trebuie de relația părinte copil.
Ce alte sugestii mai aveți pentru o avea o relație de prietenie cu propriul copil? Aștept părerile voastre…