Millenialii – sau generația Y – sunt persoanele născute spre sfârșitul anilor ‘80 și până la începutul anilor 2000. Este vorba de copiii noștri, chiar de noi, în cazul tinerilor adulți (deși după cum vom vedea, profilul lor se potrivește mai degrabă cu adolescenții și copiii de astăzi, cel puțin în țara noastră, unde schimbarea socială a fost mai lentă).
Prin ce se caracterizează generația millenialilor?
Au fost efectuate diverse studii care urmăresc să scoată în evidență prin ce se caracterizează și deosebește noua generație de cele dinaintea sa. Astfel, au fost observate anumite caracteristici care definesc în mod teoretic individul de astăzi, un profil care se potrivește mai mult sau mai puțin copiilor și tinerilor de azi.
Millenialii provin de multe ori din familii destrămate, mulți copii născuți în intervalul începutul anilor 90 și 2000 având părinți divorțați (comparativ cu copiii din generația anterioară, generația X). Totuși, acești copii au avut parte de protecția părinților, dar și de o disciplină mai flexibilă și mai puțin strictă, ceea ce a format tineri diferiți de părinții lor. O plângere a părinților acestora este că nu mai valorizează familia în sens clasic, căsătorindu-se și având copii mult mai târziu în viață (sau deloc).
Perioada în care au crescut millenialii se caracterizează prin consumerism și condiții de viață oarecum superioare celor ale părinților lor, fapt evident în modul în care consumă produse, fără a economisi, fără a pune preț pe bani, pe economie (o mentalitate de consumator, care dorește cele mai noi produse pe piață). Pentru că, practic, mulți s-au născut în fața computerului, ei sunt cei mai pricepuți și informați cu privire la tehnologie (s-a vorbit și de o „generație de autiști”, care stau doar în fața PC-ului și și-au pierdut abilitățile de interacțiune față în față si socializare).
Millenialii sunt, se pare, mai educați și mai creativi decât predecesorii lor, deși pun mai puțin accent pe educația formală și mai mult pe cea individuală, informându-se singuri asupra domeniilor de interes. Părinții lor au fost printre primii care au acordat importanță nu doar educației școlare, ci și dezvoltării personale, prin diferite activități educative extrașcolare (cursuri etc.) și de loisir (activități sportive și artistice precum dans, pictură etc.).
Copiii noștri fac parte dintr-o generație pur indivdualistă, fiind numită chiar pur egoistă și narcisistă, pentru care valori precum independența, libertatea sunt mai importante decât orice altceva. Au un spirit comunitar, le pasă de societate, dar doresc să o schimbe, mulți protestând împotriva regimului politic și al organizării sociale (nu suportă ierarhiile formale și autoritatea, de aceea au probleme de a se adapta și cu un job, cu un șef și un program fix de muncă). Valori comunitare importante pentru ei sunt toleranța, millenialii acceptând diversitatea.
Deși cei din generația Y sunt educați și dobândesc experiențe de viață diverse, mulți nu au un loc de muncă stabil și nici o viață organizată, cum și-ar dori părinții lor. Mulți nu doresc un loc de muncă cu program fix, unde nu au libertate de acțiune; refuză să facă ceva pentru că așa trebuie, dacă acea muncă nu are un sens pentru ei. Li se reproșează lenea, dar millenialii muncesc cu plăcere dacă și când găsesc o muncă care în ochii lor merită a fi făcută (totuși, mulți părinți suspină văzând tinerii fără loc de muncă, fără locuință proprie și fără gânduri de căsătorie – a fost numită și generația „adulților-copii”).
Millenialii sunt, se pare, și cea mai anxioasă, instabilă și nevrotică generație. Deși spiritualitatea în general este importantă pentru ei, acești copii și tineri sunt cea mai puțin religioasă generație de până acum. Un studiu recent efectuat pe adolescenți arată că aceștia au renunțat la religiile oficiale, la biserică, însă apelează la diverse tehnici spirituale precum yoga sau meditația și la idei filosofico-spirituale (inspirate din orient).
Pe scurt, copiii și tinerii de astăzi, copiii noștri, pot fi caracterizați astfel: independenți, nerăbdători, anxioși și instabili, educați, punând preț pe consumerism, distracție, dar și pe valori precum libertatea de exprimare, originalitatea, diversitatea și egalitatea. Vechile valori se schimbă și odată cu acestea se schimbă și omul. Deși profilul unui millenial ar putea duce cu gândul la un leneș care nu vrea să muncească și să se maturizeze, pierzând timpul online, schimbările sunt mult mai complexe, iar negrul nu e chiar atât de negru precum cred unii.
