Începe şcoala! Unii copii pot fi entuziaşti şi dornici să experimenteze noi lucruri, alţii, dimpotrivă, pot fi peste măsură de anxioşi şi îngrijoraţi de marea schimbare. Adevărul este că modul în care copilul va percepe şcoala, încrederea şi dorinţa sa de a învăţa şi de a merge la şcoală depinde într-o măsură fix de primele sale experienţe, de primele zile. Începutul poate fi uşor sau mai anevoios, iar ca părinţi trebuie să ne dăm străduinţa să facem tranziţia la statutul de elev cât mai simplă pentru cel mic.
La grădiniţă, copiii învaţă deja să se obişnuiască cu un program, să fie separaţi de părinţi, să coopereze cu alţii, să urmeze anumite reguli, să lucreze la diverse proiecte. Dar, aşa cum se zice, „şcoala e altă mâncare de peşte”! La şcoală deja eşti mare şi ceilalţi au alte aşteptări de la tine…
Toţi avem emoţii când începe şcoala, copii şi părinţi!
Mulţi copii au temeri legate de noul grup de colegi, de învăţător, de noul program, de reguli şi cerinţe. Copilul se teme că va fi evaluat, judecat de ceilalţi copii şi de adultul din faţa sa şi se teme că nu va trece cu bine de această evaluare. Şcoala poate fi înfricoşătoare pentru unii micuţi care sunt mai retraşi, mai neîncrezători, mai puţin independenţi.
De aceea, unii copii devin stresaţi, dezorientaţi şi nevoiaşi, lipicioşi. Este o fază trecătoare, schimbarea îl sperie, astfel că se agaţă de lucrurile familiare, aşadar de casă şi de părinţi. Unii vor face mici crize, vor refuza să meargă la şcoală, vor spune că învăţătorul e rău… Dar cu timpul şi cu sprijinul şi înţelegerea părinţilor, şcoala nu va mai fi nimic de speriat!
Adaptarea la şcoală este un pas major în dezvoltarea copilului ca fiinţă independentă şi responsabilă, de aceea părinţii trebuie să facă tot ce le stă în putere pentru a face această schimbare una uşoară. Cel mai important este să evităm extremele: nu trebuie să fim severi cu copilul, să îl certăm sau pedepsim când face o criză emoţională şi când refuză să meargă la şcoală. Însă nu trebuie să fim nici prea „mămoşi”, făcând tot ce se poate în locul său, oferindu-i „mită” dacă e cuminte şi merge la ore şi plângându-i de milă! Copilul trebuie să înveţe să fie mai independent de părinte şi mai responsabil, îndeplinind singur anumite sarcini.
Cum putem ajuta copilul înainte de prima zi de şcoală
Foarte important: feriţi-vă să vă arătaţi în faţa copilului propriile griji şi temeri! Vorbiţi despre experienţa şcolară ca despre ceva frumos, interesant. Spuneţi-i mici povestioare amuzante despre vremea când mergeaţi voi la şcoală, descrieţi experienţa ca pe ceva pozitiv.
Nu menţionaţi de şcoală în contexte negative, de genul „lasă că începe şcoala şi gata cu distracţia”, sau „lasă că te înveţi tu să adormi la 9 când începe şcoala”. Nu-i formaţi o imagine negativă şi nu folosiţi şcoala în contexte ameninţătoare!
Nu-i ignoraţi emoţiile cu un simplu „lasă, că te obişnuieşti, toţi copiii trec prin asta”! Vorbiţi despre aşteptările şi grijile sale. Se teme că nu va fi bun la învăţătură? Se teme că nu se va împăca cu colegii? Se teme că nu va mai avea timp de joacă? Vorbiţi cu el, liniştiţi-i temerile printr-o atitudine optimistă.
Vizitaţi şcoala înainte de prima zi. De asemenea, explicaţi-i ce va face la şcoală, spuneţi-i despre ce va învăţa, aruncaţi împreună o privire pe manuale, dacă sunt deja disponibile. Încercaţi să îi stârniţi curiozitatea, căci aceasta îi va domina temerile.
Implicaţi-l în anumite decizii. Când vine vorba, de exemplu, de activităţi extraşcolare, luaţi hotărârea împreună cu el. De asemenea, oferiţi-i pe cât se poate libertate în alegerea rechizitelor, făcând o distracţie din cumpărăturile dinaintea începerii anului.
Pregătiţi-l pentru noul program – dacă deja l-aţi obişnuit cu trezirea de dimineaţă, este perfect. Dacă nu, încercaţi să adoptaţi un ritual de dimineaţă cât mai plăcut, fără grabă. Treziţi-l, mâncaţi împreună şi cereţi-i să îşi pregătească ghiozdanul.
În prima zi de şcoală, îl veţi conduce şi vă veţi lua la revedere de la el cu încurajări optimiste. Nu fugiţi fără a îi oferi o îmbrăţişare şi o încurajare; garantaţi-i că la finalul orelor veţi fi acolo să-l luaţi acasă.
După prima zi de şcoală, întrebaţi ce părere, ce impresii şi-a făcut. Lăudaţi-l că a trecut cu bine, glumiţi despre colegi, vorbiţi despre învăţător; încurajaţi-l şi asiguraţi-l că va fi mai bine, că se va descurca, dacă experienţa nu a mers întocmai bine.
Şcoala sperie copilul dacă acesta nu se simte pregătit; şi este o schimbare mare în viaţa lui, de aceea uneori se va adapta mai dificil. Dar cu încurajare, cu sprijin şi cu timpul, copilul va uita de primele emoţii…
