Limbajul verbal, ca forma de comunicare specific umana, este o activitate simbolica si abstracta, care trebuie invatata si care este conditionata de mediul familial si social. In primele douasprezece luni de viata, cu cat preocuparea si atentia celor din jur (parinti, frati, bunici etc.) sunt mai intense, cu atat progresele bebelusului vor fi mai vizibile. El va descoperi sunetele limbii auzindu-i pe cei din jur vorbind si va incepe sa se “antreneze” gangurind, plangand sau tipand.
Semnalele incipiente de comunicare apar in momentul in care nou-nascutul invata ca, prin planset, va primi hrana, ingrijire si confort. Mama, la randul ei, va reusi foarte repede sa “decripteze” mesajele de bucurie, oboseala, foame, durere, neliniste ale celui mic, asociate gesturilor, surasului, grimaselor, agitatiei. Cel mai repede sunt invatate, de catre copil, vocalele – “a”, “e”, “u” – si, cu ajutorul lor, in primele doua-trei luni de viata, bebelusul are “conversatii” foarte interesante cu mama lui.
Spre patru luni, el incepe sa varieze vocalizele, iar la cinci luni devine tot mai interesat de tonalitatile vocilor celor care ii sunt in preajma. La sase-sapte luni, deja se leaga silabele – ba, ma, ca, ta – pentru ca invata sa isi controleze, intr-o oarecare masura, respiratia, tonalitatea, dinamica si durata sunetelor, iar cand plange, se poate auzi un “mmm”.
Tot in primele luni, micutul incepe sa recunoasca sunetele importante din mediul inconjurator si, treptat, asimileaza tot mai multe componente ale limbajului. Este adevarat ca ritmul de dezvoltare este diferit de la copil la copil, dar exista anumite tipare pe care, intr-un anumit timp, majoritatea copiilor trebuie sa le parcurga, pentru a se incadra in categoria celor sanatosi. Aceste tipare sunt cele care ii ajuta pe medici si pe parinti sa monitorizeze evolutia copiilor si sa intervina atunci cand este cazul. Cateodata pot sa apara intarzieri ale dezvoltarii vorbirii, din cauza unor deficiente de auz, a unor afectiuni de vorbire sau de intelegere a limbajului.
Pana la varsta de 6 luni, nou-nascutul trebuie sa fie capabil sa recunoasca vocalizarea cu intonatie, sa raspunda prin intoarcerea capului, cand este strigat pe nume, si sa raspunda la stimuli, fara indicii vizuale, prin rotirea ochilor sau a capului. De asemenea, copilul va putea face diferenta intre un ton prietenos si unul sever. La varsta de 12 luni, el va putea pronunta cateva cuvinte cu sens (sau macar fragmente de cuvinte) si va intelege instructiunile simple, in special daca sunt insotite de indicii vocale sau fizice. Se va bucura sa foloseasca inflexiunile vocii si incepe sa fie constient de valoarea sociala a limbajului.
In jurul varstei de un an si jumatate, va avea un vocabular alcatuit din 20 – 50 de cuvinte, in mare parte, substantive (mama, tata, papa, apa etc.). Tot in aceasta perioada va aparea si un grad de ecolalie (repetarea unui cuvant sau a unei propozitii de foarte multe ori) si va apela la exprimari cu accentuat continut emotional. Va putea, de asemenea, sa urmeze comenzi simple.
Ce poti face pentru copilul tau la varsta de 12-18 luni?
- Citeste-i scurte povestioare/poezii, compuse din fraze ritmate (ca cele din jocurile de copii). Il vor ajuta sa invete sunetele si ritmul limbajului;
- Schimba tonalitatea si expresia fetei, in timpul lecturii. De exemplu, arata-i imaginea unui animal si imita sunetele pe care le scoate acesta. Atentia copilului va fi captata in totalitate;
- Repeta ceea ce “spune” micutul si raspunde-i aratandu-i obiectul sau dandu-i sucul/alimentul pe care el il solicita prin gesturi; astfel, el va pricepe ca intelegi si reactionezi la ceea ce iti spune;
- Completeaza ceea ce lipseste din propozitia pe care ti-o spune, acest fapt ii va da incredere;
La varsta de doi ani, copilul va putea sa numeasca un numar mic de obiecte din jurul sau, va fi capabil sa foloseasca cel putin doua – trei prepozitii, de felul “in, pe, sub” si va putea sa combine cuvintele in propozitii scurte, de tipul subiect – predicat; mai mult de jumatate din limbajul sau devine inteligibil. Pana la aceasta varsta, copilul are un vocabular care cuprinde 150 – 300 de cuvinte, dar ritmul si fluenta trebuie cultivate cu atentie. Volumul si tonalitatea (inaltimea) nu sunt inca perfect controlate.
In aceasta perioada, confunda “eu” cu “ei/ele”, dar le poate pronunta corect, in imp ce isi dezvolta simtul posesiunii, rostind frecvent “al meu”/“ale mele”, “mine”. Poate, de asemenea, sa raspunda la comenzi mai complexe, de felul “arata-mi ochii, nasul, parul”. La varsta de 36 de luni (3 ani), copilul va face diferenta intre “eu” si “tu/tine” si incepe sa foloseasca pluralul, precum si verbe la trecut. Cunoaste mai multe prepozitii si adverbe – “pe, langa, sus, jos, deasupra” etc. – si cuvinte care denumesc cateva parti ale corpului pe care le si poate indica. Limbajul, in aceasta perioada, este in plina formare, copilul stapanind un vocabular de pana la 1000 de cuvinte.
Verbele incep sa predomine, in enunturi, si poate sa inteleaga majoritatea intrebarilor simple legate de mediul inconjurator si de activitatile cotidiene. Invata experimentand si poate sa se gandeasca singur si sa isi raspunda la intrebari de genul “ce trebuie sa fac daca imi e foame, sete sau somn?”. La trei ani, copilul trebuie sa isi stie numele, varsta si sexul si sa inteleaga fiecare intrebare, chiar daca la multe nu cunoaste raspunsul.
Ce poti face pentru copilul tau varsta de doi – trei ani?
- Repeta ceea ce iti spune (dar in varianta corecta, atunci cand el greseste), si adauga, la spusele lui, diverse cuvinte. De exemplu, daca el va spune “Pisica”, raspunde-i “Da, este o pisica neagra si cuminte”; astfel de exercitii il vor incuraja sa converseze;
- Atrage-i atentia asupra denumirilor obiectelor din casa sau din natura, prin formulari de felul “Uite un copac, o pasare, un caine etc.” si raspunde-i de fiecare data cand intreaba ceva (este perioada “De ce”-urilor); lauda-l cand repeta un nou cavant;
- Citeste-i des povestioare (daca se poate, in fiecare zi);
- Priviti impreuna carti ilustrate si vorbiti despre ceea ce vedeti;
Pana la varsta patru ani, limbajul copilului se diversifica, acesta cunoscand numele animalelor, plantelor, obiectelor familiare. Poate sa numeasca obiecte din imagini si cunoaste cel putin numele catorva culori si reprezentarea lor. Are capacitatea de a repeta cuvinte din patru sau mai multe silabe si sa spuna, dupa dictare lenta, numerele pana la 5.
Se dezvolta folosirea consoanelor “p, b, m, n ”, in timp ce vocalele si diftongii sunt bine definiti deja. De cele mai multe ori, va folosi excesiv repetitia (fraze, cuvinte, silabe si sunete) si va putea sa urmeze comenzi simple, chiar daca stimulii nu sunt in apropiere.
Ce poti face pentru copilul tau la varsta de patru ani?
- Asculta-ti copilul cand merge la culcare si vezi daca vorbeste singur; aceste monologuri sunt intotdeauna interesante pentru ca poti afla ce il intereseaza si ce combinatii de cuvinte experimenteaza – ajuta-l!
- Vorbeste-i despre utilitatea unor obiecte; de exemplu, spune-i: “Aceasta este o periuta de dinti si trebuie sa spalam dintisorii cu ea, pentru ca…”;
- Priviti impreuna fotografii de familie si ajuta-l sa se recunoasca in imaginile respective;
La cinci ani, limbajul este suficient de dezvoltat cat sa ii permita cunoasterea diferentei intre “mare/mic”, “greu/usor”, “lung/scurt” si are conceptul cifrelor, putand numara, cel putin, pana la 10. Chiar daca, la nivelul articularii, mai exista unele deficiente, copilul vorbeste inteligibil si cunoaste toate vocalele si toate consoanele, eventual doar “r, f, v, l” ridicand inca unele probleme. Este capabil sa repete propozitii care au pana la noua – zece cuvinte si poate defini obiecte familiare lui (palarie, pantofi, pantaloni etc). Copilul isi cunoaste varsta, poate face diferenta intre dimineata, seara, pranz, zi, noapte, ieri, azi, maine si poimaine etc. Propozitiile folosite sunt complexe si corecte din punct de vedere gramatical. Copilul va putea descrie, cu acuratete, detaliile unei fotografii, spune povesti scurte si face diferenta intre evenimente si obiecte.
Ce poti face pentru copilul tau la varsta de cinci ani?
- Incurajeaza-l sa iti povesteasca istorioarele pe care le-ati “citit” impreuna;
- Cand ii vorbesti, poti sa folosesti si cuvinte mai dificile pentru el, chiar daca nu o sa le inteleaga sau nu o sa le tina minte de la inceput;
- Citeste-i povesti din ce in ce mai lungi; va invata sa fie atent si concentrat mai mult timp;
- Arata-te interesat de orice iti spune; comenteaza cu el, intreaba-l diverse lucruri;
- Indeamna-l sa invete pe de rost cantecele si poezii;
- Invata-l sa numere, sa citeasca ceasul, sa scrie litere;
La sapte ani, copilul cunoaste diferentele legate de sex si varsta (baietel/fetita, tanara/batrana) si intelege termeni mai dificili (abstracti), ca “asemanator”, “inceput”, “sfarsit”, “bine”, “rau” etc. Cei mai multi invata sa scrie si sa citeasca (pentru ca incepe/a inceput deja varsta scolaritatii).
La opt ani, limbajul este bine structurat, permitand utilizarea propozitiilor si a frazelor complexe (poate cu unele sincope in privinta concordantei timpurilor verbale sau pluralului unor cuvinte). La aceasta varsta copilul citeste cu destula lejeritate si poate controla ritmul, tonalitatea si volumul sunetelor emise. Se pot purta conversatii coerente, “serioase”, cu adultii, si sunt dezvoltate bine conceptele numerice si temporale.
Pana la sapte-opt ani si mult dupa aceasta varsta, orice copil se va dezvolta firesc, va dobandi abilitati de comunicare, va fi o fire deschisa si cu un comportament inteligent, daca parintii il ocrotesc cu dragostea si cu atentia lor si daca procedeaza de asa maniera incat toate etapele sa fie parcurse firesc si cu interes din partea copilului. Adultii nu trebuie sa piarda din vedere ce mare “aventura” este, pentru copil, luarea in stapanire a lumii prin cuvant (limbaj).