Ce s-ar fi intamplat daca nu ar fi existat viata pe Terra? Space.com s-a gandit la cum ar fi putut evolua planeta noastra daca nicio forma de viata nu ar fi aparut pe ea. Conform unui studiu se poate ca Terra sa nu fi avut niciodata mase continentale sau sa fi ramas mereu doar o planeta acoperita de apa sterila. Sa vedem insa cum ne poate ajuta acest sutdiu pe noi si cum putem afla lucruri despre alte planete prin cele deja cunoscute.
Astrobiologii ar putea profita de studiul prezentat de SPACE si ar putea cauta viata pe alte planete prin cautarea de continente pe acestea. In acest moment Terra este singura planeta din intregul Univers despre care oamenii de stiinta stiu ca are apa lichida pe suprafata.
Avand in vedere cat de mare este spatiul, este improbabil ca Pamantul sa fie singura planeta pe care se afla apa, chiar daca acestea nu au fost inca descoperite de oameni. Oriunde exista apa exista si vietuitoare cand vorbim de Pamant, astfel incat oamenii de stiinta cauta alte planete pe care sa existe viata extraterestra si care sa se afle la o distanta locuibila de stelele lor. Aceasta distanta este cea care permite apei sa nu se evapore si sa nu inghete.
Chiar daca apa acopera mare parte a suprafetei Pamantului, cei 30% din Terra care insumeaza suprafete continentale prezinta o diversitate extrema de forme de viata dezvoltate intr-o masura sau alta. Oamenii de stiinta ar putea ajunge sa identifice continente inconjurate de apa si pe alte planete care se afla mult mai departe de sistemul nostru solar, reusind acest lucru prin examinarea spectrului culorilor respectivelor corpuri ceresti.
Studiul prezinta ipoteza conform careia daca pe Pamant nu ar fi existat viata, aceasta planeta ar fi fost una acoperita in intregime de apa sau cu foarte mici mase de apa. Sute de studii au aratat ca viata are un impact deosebit asupra dezvoltarii unei planete – cel putin din ceea ce inteleg oamenii drept viata – si a atmosferei si oceanelor acesteia. Plantele si organismele care pot face fotosinteza genereaza oxigen in asa fel incat atmosfera sa devina respirabila si sa ajute si alte forme de viata.
Viata este un factor important al cantitatii de dioxid de carbon din atmosfera si din apa. Mai apoi si gazele cu efect de sera au un rol deosebit in oprirea disiparii caldurii de pe suprafata planetei si influenteaza clima de la nivelul planetei, ceea ce inseamna ca si nivelul de apa creste dupa ce ghetarii si banchizele polare se topesc. Acest sistem prezinta insa un echilibru pentru ca oxigenul ajuta la racirea planetei si indeparteaza astfel metanul din atmosfera.
Exista anumite teorii care sustin ca nivelul oxigenului a crescut considerabil intr-o perioada extrem de scurta in cadrul marelui eveniment de oxidare care ar fi dus la o racire rapida si extrema a Terrei si la transformarea acesteia intr-un bulgare de gheata (se crede ca si calotele glaciare ar fi ajuns pana in zona Ecuatorului).
Cele mai vechi urme ale existentei vietii pe Terra dateaza de acum 3,5 miliarde de ani, conform specialistilor, perioada in care ar fi inceput sa apara si continentele, ceea ce duce la concluzia ca exista o legatura intre masele uscate si biosfera. Viata erodeaza rocile conform studiului dezvoltat de Tilman Spohn. Rocile care sunt erodate de organisme sunt mai apoi distruse si de apa si vant si se transforma in sedimente care ajung mai apoi in scoarta Pamantului in zone de subductie, acolo unde placile tectonice se ciocnesc una de cealalta.
40% din greutatea respectivelor sedimente este formata din apa, ceea ce inseamna ca sedimentele care ajung in cele din urma in zonele de subductie ajung sa duca si cantitati mari de apa in scoarta terestra si in manta. Dupa ce sedimentele sunt modificate de temperaturile extrem de mari din apropierea nucleului planetei, acestea elimina cantitatile de apa si reduc temperatura de topire a rocilor. Mase mai mari de roca ajung la suprafata si sunt apoi aruncate spre suprafata prin intermediul vulcanilor, ajutand la formarea maselor continentale. Altfel spus, formele de viata distrug rocile insa ajuta in acelasi timp la formarea de mase continentale.
Nu se cunoaste inca magnitudinea efectului pe care il au factorii biologici asupra eroziunilor continentale la nivel planetar. Echipa care a lucrat la studiu a creat insa modele computerizate care au in vedere nasterea si eroziunea continentelor, totul pornind de la estimarea ca si o lume fara viata ar prezenta acelasi nivel de eroziuni continentale cum se intampla si in cazul celor de pe Pamant. Rezultatele rularii modelelor au fost un Pamant cu o rata de eroziune actuala care in patru miliarde de ani ar dezvolta mase continentale care insumeaza 40% din suprafata.
Un model care a rulat cu un grad de eroziune mai mic cu 60% decat cel terestru actual a rezultat intr-o planeta cu 5% suprafata din masa continentala dupa 4 miliarde de ani. Astfel putem intelege mai usor ca Pamantul fara viata nu ar fi fost acoperit cu continente asa cum le stim noi in prezent daca nu ar fi existat viata si daca aceasta nu ar fi evoluat.
Formele de viata participa direct si activ in procesul de constructie si dezvoltare a planetei pe care acestea apar, diversificand in acest fel formele de viata si teraformarea unei planete.
