Cand este bine sa apelezi la un psiholog pentru copii? Atunci cand fiul/fiica ta se confrunta cu probleme emotionale si comportamentale, pe care nu stii sa le diagnostichezi – de ce au aparut si ce poti face. Adevarul este ca in anumite situatii, tu nu il poti ajuta cu multe si are nevoie de un specialist. Cand apare o tulburare emotionala si/sau comportamentala, nu te gandi ca „este doar o faza trecatoare” si urmareste-l cu atentie pentru a vedea daca are nevoie de ajutor.
Nu trebuie sa te gandesti ca a apela la un psiholog pentru copii este o ultima solutie, una de limita: psihologii nu trateaza persoane anormale, ci ajuta acele persoane – inclusiv copiii – care nu isi gasesc propriul drum, scop, care nu se pot adapta la ceea ce li se intampla. Nu mai este de multa vreme ciudat sau rusinos sa ceri ajutor – este un prim pas de admirat in a rezolva o problema!
Depresie
Chiar copiii mici, nu numai adolescentii, se pot confrunta cu o depresie – in special ca urmare a unei schimbari drastice in viata lor. Plecarea, decesul unui parinte, schimbarea mediului (scolar, familial), indiferenta parintilor – toate acestea pot declansa o depresie riscanta. Spre deosebire de copiii mai mari, cei de varste mici nu stiu cum sa iti spuna ca sufera, ca trec printr-o depresie.
Tu trebuie sa dai atentie posibilelor semne ale acesteia: probleme de somn, tulburari de concentrare, o stare de apatie si letargie generala, lipsa interesului pentru joc. In ceea ce priveste jocul, aici poti gasi un semn clar al depresiei: daca cel mic nu mai prezinta interes pentru jocurile iubite si daca vezi indicii ale unei stari de tristete: deseneaza lucruri intunecate, morbide pentru un copil, face scene triste cu papusile, distruge jucariile.
In ceea ce priveste adolescentii, semnele pot duce pana la retragere in sine, consum de alcool, tutun si droguri, citirea unor carti despre moarte, muzica morbida, taieturi pe corp, chiar amenintari cu sinuciderea. Daca adolescentul si-a schimbat deodata comportamentul, pare tacut, trist, indiferent, uneori iritat si chiar agresiv si sta mereu inchis in camera sa, este bine sa cauti aceste semne ale depresiei – intra in camera sa cand este la scoala. O depresie ii afecteaza relatiile cu parintii, cu prietenii si performantele scolare – nu se mai poate concentra si isi pierde orice interes pentru scoala.
Este bine intai sa vorbesti cu copilul, sa vezi ce iti spune despre starea sa, dupa care sa ii sugerezi calm ca i-ar face bine sa vorbeasca cu cineva din afara, care se pricepe. Depresia aduce dupa sine si simptome fizice: dureri de cap si stomac, probleme cu somnul, lipsa poftei de mancare sau mancatul in exces si la copiii mai mici, incontinenta urinara pe parcursul noptii. O depresie necesita interventia psihologului pentru copii, altfel urmarile pot fi grave.
Este asocial?
Unui copil asocial ii este greu sa isi faca prieteni, el nu poate relationa ca orice alt copil – de multe ori, din cauza temerilor si a lipsei de incredere in sine. Atunci cand copilul se integreaza cu greu in grupul de covarstnici, este extrem de timid si ii este frica de apropierea oricarui strain, este vorba de un comportament asocial. Acesta echivaleaza cu retragerea in sine, izolarea si fuga de realitate, o stare de reverie.
Daca iti dai seama ca copilul traieste mai mult in lumea sa imaginara si ii este frica de realitate, nu vrea sau nu poate dezvolta relatii cu altii, poate fi timpul sa apelezi la un psiholog pentru copii. Aceasta problema ar fi putut fi declansata de lipsa relationarii cu alte persoane in afara de parinti in copilaria timpurie, asociata cu lipsa increderii in sine, dependenta de parinti si eventual o trauma – pierderea cuiva drag sau o schimbare nedorita in relatiile sale.
Oricum ar fi, un copil asocial are nevoie de ajutor, pentru ca altfel exista riscul ca el sa nu poata avea relatii normale in viitor – ii va fi constant frica sa stabileasca o legatura, sa se apropie de o persoana, sa aiba incredere in ea. In mod normal, copiii asociali sunt retrasi si par plecati cu mintea departe, nu arata interes pentru activitati de grup si devin o tinta perfecta pentru ironiile celorlalti copii – ceea ce nu poate decat sa agraveze starea sa.
Este antisocial?
Comportamentul antisocial presupune ca cel mic adopta o atitudine agresiva fata de alti copii si chiar fata de adulti – este provenit fie tot dintr-o frica, fie din dorinta de razbunare pentru o nedreptate pe care, crede el, a suferit-o. Acest tip de comportament poate fi si invatat social – prin imitarea unor modele din jur. Insa daca un copil a trecut de varsta de 4 ani si desi i se cere sa renunte la agresiuni, continua sa fie agresiv, este un semn al unei tulburari emotionale – posibil ale unei nevoi emotionale neimplinite (atentie, afectiune).
Daca adopta comportamente agresive de tipul: distrugerea jucariilor, ranirea animalelor, lovirea altor copii, dat foc la diferite obiecte si sfidarea (verbala sau fizica) a adultilor din jurul sau, este nevoie de interventia psihologului pentru copii. Doar un specialist poate sa il convinga prin metode specializate sa vorbeasca si poate afla ce se intampla in mintea si sufletul copilului.
Cum ii spui ca il duci la psihologul pentru copii?
Nu il pacali, chiar daca este micut: vorbeste initial cu el si spune-i ca tu stii ca el este nefericit, roaga-l sa iti zica ce simte si ce traieste, dupa care spune-i ca ai dori sa mergeti impreuna la o persoana care poate sa ii dea niste sfaturi. Nu folosi cuvintele „medic”, „psiholog”, „psihoterapeut” – provoaca respingere si frica. Spune-i doar ca stii o persoana care poate vorbi cu el si il poate ajuta si ca e alegerea lui daca tu vei sta cu el sau va vorbi singur cu persoana (in prima sedinta, ai putea sta cu el, pana ce capata incredere in psiholog).
In ceea ce priveste adolescentii, ei vor sti despre ce este vorba: spune-le cu sinceritate ca tu chiar crezi ca pot primi sfaturi pretioase. Pentru a nu ii face sa se simta ciudati, spune-i ca si tu, in tinerete, ai fost la un psiholog, care te-a ajutat sa iti clarifici viata si ca nu este un lucru deloc anormal. Alege, in functie de recomandari, un psihopedagog sau un psihoterapeut care iti va ajuta copilul sa treaca peste aceasta perioada dificila din viata sa.
