Am un handicap – exista iubire si pentru cei ca mine? Un subiect delicat si se pare, de interes, ce devine un adevarat „trend” – a scrie articole despre persoanele cu handicap si viata lor amoroasa, doar ca un fel de curiozitate! O persoana fara handicap insa nu poate de cele mai multe ori sa inteleaga cu adevarat viata uneia ce are un handicap, oricare ar fi acesta. Tocmai de aceea, articolele pe tema persoanelor cu handicap si a vietii lor amoroase tind sa fie ori pline cu incurajari copilaresti: „toti gasim iubirea”, ori pline de prejudecati, prezentand persoanele cu handicap parca ar fi o specie diferita!!
Asadar, cand intrebi „am un handicap – exista iubire si pentru cei ca mine”, ai grija pe cine intrebi si mai ales ce sfaturi alegi sa urmezi… Nu permite unora care nici nu-si pot inchipui cum este sa fii tu si care sunt absolut straini de situatia ta sa iti spuna ce sa faci! Nu le permite sa iti spuna povesti de adormit copiii – dar nici sa iti fure increderea!
Am un handicap – exista iubire si pentru cei ca mine?
A trai cu un handicap (fie acesta senzorial sau motoriu) te face in mod vizibil diferit, altfel – iar acest lucru nu se va schimba, deoarece mereu vei avea respectiva dizabilitate. Exista doua feluri in care cei fara dizabilitati privesc persoanele cu handicap – fie vor cataloga din prima „diferit” si vor concluziona ca nu exista o „viata normala” sau posibilitatea unei relatii amoroase; fie vor incerca sa cunoasca persoana, sa vada ce este ea in afara dizabilitatii – insa aceste persoane fac uneori aceeasi greseala, si anume de a trata persoana diferit, cu o compasiune des exagerata (astfel eticheta „diferit” apare si in acest caz).
Cand tastezi pe Internet „am un handicap – exista iubire si pentru cei ca mine”, vei putea citi multe sfaturi incurajatoare, multe idei pozitive: „toti avem cate o dizabilitate – unii mai vizibil decat altii, toti suntem diferiti, toti gasim iubire”, „daca exista iubire, handicapul nu conteaza”, „exista cineva pentru fiecare”. Sunt idei care ofera speranta – singura problema este ca viata ta ca persoana cu handicap nu iti ofera uneori dovada ca aceste idei sunt si reale!
A citi „daca exista iubire, nu conteaza handicapul” te poate scoate din sarite, in momentul in care atatia oameni nici nu ajung sa te cunoasca cu adevarat (pana sa ajunga sa te iubeasca), deoarece se axeaza pe handicapul tau si te diferentiaza! Realitatea este ca a avea un handicap te pune din prima in categoria „altfel”, „diferit” – iar de multe dati, pentru ca asa te vad si te trateaza multi, si tu te vei purta ca atare, punand accent pe handicap.
A fi diferit intr-un mod evident naste mai multe reactii din partea celor „normali fizic”: evitare – ceea ce este strain, ceea ce este altfel, ceea ce nu este inteles, va naste la multi un soi de teama si deci multi vor incerca sa evite o relatie (de orice tip); compasiune – pentru ca esti diferit, esti perceput ca avand nevoie mai mult ca altii de ajutor, iar persoanele iti vor arata compasiune; insa te vor trata de multe ori ca pe o persoana cu handicap, nu ca pe o persoana oarecare (asadar, a inchega o relatie reala este greu).
O alta problema cand intrebi „am un handicap – exista iubire si pentru cei ca mine” sta in afectiunea din compasiune – de cate ori nu ti se intampla ca o persoana sa iti fie prieten, insa sa simti ca mai mult decat pentru ca te place, afectiunea sa vine din compasiune?…
Iar cand gasesti o persoana deschisa, care te priveste ca fiind altceva, mai mult decat cineva cu dizabilitati, care te place, cu care impartasesti multe, poti intampina inca o dificultate – acea persoana poate crede ca o relatie de cuplu ar fi prea dificila, ca ai deveni prea dependent, ca totul este prea altfel pentru a merge (inclusiv daca ne gandim la aspectele sexuale).
De ce s-au spus toate acestea? Trebuie sa te gandesti „nu exista iubire pentru cei ca mine” si sa te obisnuiesti cu ideea aceasta? Nu! In nici un caz – insa trebuie sa realizezi ca a avea un handicap este un obstacol mai mare in a crea relatii, trebuie sa constientizezi limpede care sunt acele obstacole si trebuie sa incerci! Sfaturile puerile de tipul „vei gasi sigur iubirea, toti o gasim” etc. au avantajul de a te face mai increzator, insa dezavantajul de a te face sa astepti pur si simplu, sa speri fara a incerca practic! Ce sa incerci?
In primul rand, sa devii o persoana mai buna! Daca ceilalti se axeaza pe handicapul tau, nu face si tu la fel! Incearca sa te dezvolti si sa te concentrezi pe tot ce poti sa faci, nu pe ce nu poti! Incearca sa fii cat mai independent – a arata unei persoane ca te poti descurca de multe ori singur este foarte important (caci o temere este cea legata ca cineva cu handicap va deveni dependent, va avea mereu nevoie de ajutor)!
In al doilea rand, sa comunici! Inainte de a cauta un partener de cuplu, invata sa relationezi – comunica cu persoane, atat cu cei cu handicap, cat si cu cei fara, invata cum sa vorbesti si cum sa ii faci sa te priveasca altfel, nu doar ca pe un om cu handicap. Fa-ti intai prieteni, invata sa interactionezi, sa vorbesti cu altii si sa ii faci sa uite de handicap. Nu te purta ca si cum handicapul pe care il ai te-a afectat total, ca si cum te domina si insista sa nu fii tratat mereu intr-un mod special!
In al treilea rand, cunoaste cat mai multe persoane! Pe Internet, dar si fata-in-fata. Cauta grupuri de persoane cu dizabilitati – in care nu vei fi privit ca diferit. Relationeaza pe Internet – poti incerca, desi nu este o metoda complet onesta, sa faci cunostinta cu cineva, sa vorbiti si sa va cunoasteti mai bine, sa vedeti daca exista o legatura si de abia apoi sa ii spui despre handicap (desi poate ca ar fi mai simplu sa spui direct).
In al patrulea rand, invata sa te apreciezi – oricat de greu iti este! Nu te astepta mereu la esec si nu te gandi ca tu nu meriti pe cineva! Poate ca o relatie cu tine implica unele dezavantaje – insa ai atatea alte lucruri de oferit, ceea ce ar trebui sa o stii si sa o arati celuilalt. Iar daca formezi o relatie, incearca sa arati ca nu esti nici dependent (fizic sau emotional), nici dominat de handicap…
Astfel – exista iubire pentru oricine, cu handicap sau fara: insa o persoana cu handicap are dezavantajul de a trebui sa lucreze la sine in plus, de a accepta si a invata cum sa traiasca cu handicapul sau, cum sa se descurce si sa devina mai independent, de a realiza ca este perceput ca fiind diferit si mai ales de a invata cum sa schimbe asta, cum sa ii faca pe altii sa il vada ca fiind la fel…
Iar ca relatii amoroase, in functie de cat de grea este situatia ta si cat de usor iti faci relatii, poate ca este mai simplu sa cauti persoane care traiesc ce traiesti si tu, care stiu cum este, care inteleg si care au in comun cu tine experienta – intr-un cuvant, persoane cu alte handicapuri. Aceasta pentru ca o astfel de persoana te va intelege si va privi mult mai usor in spatele handicapului – te va privi pe tine; in timp ce, din pacate, o persoana fara handicap nu va uita deseori niciodata de acesta si te va trata ca fiind altfel (chiar si in mod pozitiv – ajutandu-te mereu, desi nu ai mereu nevoie de ajutor si tratandu-te ca pe un copil)!
