Subiectul adolescentii si drogurile este unul cu implicatii grave, mai ales daca se cerceteaza putin realitatea acestui fenomen; astfel, conform rezultatelor Evaluarii Rapide realizate de ANA in anul 2003 si cele ale Studiului National privind consumul de droguri, realizat in 2004 de A.N.A, a reiesit ca in ceea ce priveste cererea de tratament pentru dependenta de droguri, intre anii 1998-2004, grupa de varsta 15 -19 este a doua ca reprezentare dupa grupa de varsta 20-24 de ani.
Studiul asupra consumului de tutun, alcool si droguri „ESPAD 2003” arata ca 64% dintre elevii de 16 ani consuma tutun, 80% au consumat cel putin o data alcool, consumul de amfetamine s-a dublat si cel de Ecstasy s-a triplat”(“Litoral fara droguri”).
Aceasta situatie necesita o analiza mai complexa, cu atat mai mult cu cat drogurile continua sa se ieftineasca (o tigara de marijuana pentru doua persoane a ajuns la pretul accesibil de 40 RON, informatie furnizata de un “consumator de ocazie”) si sa fie din ce in ce mai accesibile pe piata romaneasca. Mai mult, traficul de droguri incepe sa fie raspandit si in orasele mai mici. Drogurile se gasesc in baruri, pe strada, in cluburi de noapte.
Adolescentii si drogurile nu mai sunt demult straini unul altuia. Explozia consumului, accesibilitatea drogului, diversificarea claselor de substante psihoactive, particularitatile (consumul de medicamente aparent inofensive sau a unor substante inhalante), gradul tot mai ridicat de acceptabilitate sociala, sunt tot atati factori ce explica amploarea si cresterea ingrijoratoare a consumului de droguri.
Cand se vorbeste despre subiectul adolescentii si drogurile, cel mai important este controlul si prevenirea consumului, caci este mult mai usor sa previi decat sa tratezi. Prevenirea si controlul asupra consumului de droguri pot fi realizate pe cale oficiala sau neoficiala. Controlul neoficial se refera la valorile, obiceiurile, regulile pe care tanarul alege sa le respecte sau nu.
Controlul se realizeaza astfel la nivel personal, dar si la nivelul familial, valorile familale cu care a crescut un adolescent fiind esentiale. Eficienta controlului neoficial depinde de mediul cultural, de statutul social, dar si de varsta individului. In anumite zone defavorizate, de exemplu, consumul de alcool sau de droguri este un obicei absolut normal, iar un individ crescut in aceasta situatie va reproduce acest obicei, el nefiind considerat nociv.
Dar in problematica adolescentii si drogurile, esential este controlul si prevenirea oficiala a consumului, prin masuri luate de catre guvern, care stabilesc ce se poate consuma si in ce cantitati. Distribuirea sau consumarea de narcotice se pedepseste penal, iar in tarile in care anumite droguri sunt legale, masurile de control sunt luate prin stabilirea pretului, restrictia punctelor de vanzare, a orelor intre care se pot comercializa aceste produse, interzicerea vanzarii catre minori, etc.
Insa legislatia, desi urmareste sa stopeze consumul de droguri ilegale si sa reduca pe cel de substante legale, nu este intr-atat de eficienta. Un doritor poate in realitate sa gaseasca fara prea mari riscuri si la preturi din ce in ce mai mici drogul visat. De aceea sunt necesare alte cai de prevenire si control, folosite de catre diverse organizatii. Campanii de educare si informare, strategii la nivel national de prevenire a consumului, clinici specializate private sau de stat.
Strategiile se situeaza la doua niveluri: individual si global (social). In primul caz, renuntarea porneste de la o decizie personala, cauzata de diversi factori, dupa ce individul este informat asupra pericolului la care se expune. La nivel social, exista mai multe tipuri de strategii – legislative, economice, educative, diverse programe.
In literatura de specialitate, in cadrul subiectului adolescentii si drogurile, se pune accent pe importanta educarii tinerilor cu privire la consumul de droguri si efectele acestuia de la o varsta frageda, in mediul familial. Tanarul trebuie informat in primul rand in cadrul intim, apoi in cel oficial, de riscurile pe care si le-ar asuma devenind consumator. Pentru ca aceasta educatie sa fie eficienta, ar fi necesara o prealabila educare si informare a parintilor prin programe speciale.
Cea mai buna metoda de a preveni consumul este de a-i invata pe oameni efectele asupra sanatatii, de a l
e construi un respect de sine, de a evita presiunea celor de aceeasi varsta, de a oferi mai multe surse bibliografice asupra fenomenului accesibile tanarului adolescent – majoritatea tratatelor sunt scrise in limbaje specializate, deci nu vor atrage tanarul.
Cand vorbim despre problema adolescentii si drogurile, programele de prevenire a consumului de stupefiante nu trebuie sa se limiteze la simpla informare, trebuie sa treaca la educare, la formarea tanarului – care nu are nevoie doar de informatie bruta pe care cel mai probabil o va ignora sau uita curand.
Simple informatii asupra tipurilor de droguri si efectelor acestora ar putea cel mult speria tanarul pentru un timp. Sunt necesare programe de instructie ce invata adolescentul cum sa evite presiunile unui potential consumator din cadrul grupului de colegi sau prieteni. In aceste programe de instructie trebuie implicati diversi specialisti – asistenti sociali, psihologi, medici, precum si fosti consumatori de droguri care sunt disponibili de a-si povesti experientele.
Sunt necesare, trebuie…dar realitatea este ca o interventie eficienta la nivel global, dar prevenirea consumului este inca practic imposibila: lipsa resurselor, lipsa specialistilor, chiar si lipsa motivatiei, caci in Romania consumul nu a devenit inca o problema globala.
