Rostopasca (Chelidonium majus) are 20 de alcaloizi cu acțiune dovedită antivirală, antifungică, antibacteriană. Concentrația de substanțe biologic active din rostopască depășește de 8 ori majoritatea medicamentelor farmaceutice. Planta este numită și iarbă de negi, crește în diferite locuri, o poți observa rapid chiar și în colțurile umbroase ale parcurilor sau de-a lungul gardurilor.
Seva acestei plante distruge agenții patogeni. Există studii ale cercetătorilor publicate în reviste medicale despre această plantă. Rostopasca este o plantă medicinală care există de secole și poate trata bolile de piele, infecțiile (fungice, bacteriene și virale), fără efecte secundare. Ea poate înlocui multe medicamente scumpe și în plus este mai eficientă decât acestea, pentru că are substanțe (alcaloizi) fără efecte adverse.
Seva galbenă din tulpina plantei oferă multe beneficii:
- Vindecă negii în cel mult două săptămâni; se aplică pe negi seva din tulpină de 3 ori pe zi, timp de 7-14 zile, astfel negii se înegresc și cad, iar pe piele nu rămân cicatrici
- Ajută în caz de probleme ale pielii, infecții la unghii, ciuperca piciorului; prin aplicarea sevei pe unghii se grăbește vindecarea, astfel în scurt timp unghiile devin sănătoase, fără ciuperci și bacterii
- Poate combate microorganismele, le inhibă reproducerea
- Vindecă papiloamele și bătăturile, are efect keratolitic
- Ajută în caz de alergii cutanate, infecții micotice, pitiriazis, psoriazis, eczeme
- Elimină ciupercile Candida în 2-4 ore
- Acționează mai rapid decât un medicament antifungic numit fluconazole
- Are efect antiviral, analgezic, antispastic; reduce durerile gastrointestinale, colicile hepatice (se diluează seva galbenă în apă, 1:10); este indicată în hepatite, colecistite cronice, dischinezii biliare, colici hepatobiliare.
Rostopasca nu are efecte adverse, nu afectează ficatul.
Planta a fost menționată încă din Grecia Antică, în opera lui Teofrast, care a fost un filozof grec și botanist, discipol al lui Aristotel.
Ea este un remediu pentru leziunile pielii și bolile oculare. Seva galbenă de rostopască se diluează în apă sau în lapte, în proporție de 1:10 și se folosește pentru tratamentul inflamațiilor pleoapelor purulente, la ochi, în caz de conjunctivită sau trahom (o conjunctivită cronică produsă de Chlamidia trachomatis). Astfel planta poate înlocui antibioticele scumpe, care au și efecte secundare.
Planta a fost folosită și de medicul împăraților romani, pe nume Dioscoride, care a trăit în sec.I. El era medic în armata romană pe vremea împăratului Nero. Rostopasca era folosită de acesta la spălarea rănilor oamenilor de pe câmpul de luptă, el utiliza suc de plantă diluat. În acest fel, rănile nu sufereau infecții fungice, erau curățate, se vindecau mai repede și lăsau mai puține cicatrici. Planta făcea parte din trusa de prim ajutor.
Pentru tratamentul negilor se poate prepara o cremă din rostopască.
Planta are efect antifungic puternic. De asemenea, conține berberină 3-8% care este un alcaloid și un agent antiviral. Berberina are și proprietăți antimicrobiene, antioxidante, hepatoprotectoare.
Rostopasca are și alte substanțe importante, precum sanguinarina – un alcaloid cu efect terapeutic, care ajută în combaterea E.coli, streptococilor, stafilococilor, pneumococilor astfel poate înlocui antibioticele (precum eritromicina). Datorită acestei substanțe, planta poate elimina infecțiile cu Staphylococcus aureus care este o bacterie ce produce infecții cutanate, impedigo, furuncule, răni infectate.
Prin conținutul de cheleritrină din părțile aeriene, rostopasca poate trata în 6-8 ore afecțiuni precum: onicomicoza (sau micoza unghiilor de la mâini și picioare), epidermofitoza (sau dermatofitoza, o infecție fungică a pielii). Astfel, planta poate înlocui tratamentele de 2-3 luni cu creme și pastile cu efecte secundare asupra ficatului, care au și o rată de succes mai mică, de numai 70%. Cu astfel de creme și pastile, micoza unghiilor nu dispare definitiv, ea poate să reapară, însă cheleritrina din rostopască este mai eficientă, vindecă micoza complet. În plus, cheleritrina nu dă efecte adverse ca medicamentele.
Rostopasca are și chelidonină cu efect citotoxic, astfel poate inhiba anumite forme de cancer. Această substanță are efect analgezic și antispastic, fapt pentru care a fost folosită în medicina populară și în caz de colici stomacale, spasme.
Planta are și homochelidonină cu acțiune antimicrobiană, analgezică, antispastică, calmantă a durerilor și spasmelor musculare. Este eficientă împotriva virusului Herpes simplex 1 și 2, care produce vezicule cu lichid, dureroase în zona gurii sau în zona genitală, dar și împotriva virusului papiloma uman care produce negi. Rostopasca poate combate și anumite tulpini de gripă.
Planta nu se recomandă la femei însărcinate, la femei care alăptează și la copii mici.
