Creierul copiilor încă se dezvoltă, iar expunerea în mod frecvent, multe ore pe zi la Internet, afectează creierul acestora și modul de gândire. Tehnologia disponibilă poate determina modul în care se va dezvolta gândirea copiilor. Află în acest articol care este comportamentul online al copiilor din România.
Navigare rapidă în articol:
- Copiii români petrec mai mult de 6 ore online pe zi
- Copii cu probleme de comportament la școală
- De ce este dăunătoare compararea copilului cu alții
1. Copiii români petrec mai mult de 6 ore online pe zi
Conform unui studiu realizat de Organizația „Salvați copii”, mai mult de un sfert din copiii din România stau mai mult de 6 ore online și își verifică frecvent dispozitivul mobil, într-o zi de școală. Rezultatele studiului, despre utilizarea Internetului de către copii, au arătat că:
- Un procent de 96,1% dintre copii intră pe Internet de pe telefonul mobil smart, iar 99,3% au spus că au un profit de pe rețelele sociale
- 27% dintre copii au spus că navighează pe Internet mai mult de 6 ore într-o zi de școală
- 48,3% dintre copii sunt online mai mult de 6 ore pe zi în weekend sau vacanță
- 40% dintre ei au mărturisit că intră pe Internet fără un scop anume
- 23% dintre ei consideră că nu se simt bine dacă nu au stat pe Internet
- 96,9% dintre copii intră pe Facebook, 81,4% folosesc Instagram, iar 90,5% accesează Youtube
- 22% dintre ei au spus că au primit, sau au văzut mesaje cu caracter sexual pe Internet.
Studiul arată că majoritatea copiilor folosesc Internetul la școală, atât în pauze cât și în timpul orelor, când nu este atent profesorul. Ei sunt atrași de suportul video și audio, dar mai ales de jocurile online. Un procent de 79,9% dintre copii consideră jocurile online un mod de distracție și relaxare.
Copiii care stau atât de mult timp online:
- Nu au relație tocmai bună cu părinții, profesorii și prietenii
- Nu sunt mulțumiți de viața lor din prezent
- Sunt mai nervoși și mai irascibili
- Au o activitate fizică redusă, nu sunt mulțumiți de deciziile luate
- Nu sunt prea optimiști în ceea ce privește viitorul lor.
Află cum ne afectează viața și felul de a fi, Internetul.
Cum schimbă Internetul modul de gândire al copiilor?
Un mare dezavantaj al Internetului este că navigarea poate fi captivantă, dar consumatoare de tip prețios.
Tehnologia poate avea anumite efecte asupra copiilor, pozitive și negative. Contează desigur timpul alocat folosirii tehnologiei. Cercetătorii au precizat că tehnologia are un impact prea mare asupra gândirii copiilor, îndeosebi în procesul de memorare și învățare, în luarea deciziilor și în conștientizarea gândurilor, emoțiilor, senzațiilor corporale (ceea ce ei numesc „mindfulness”). Argoul de Internet folosit de copii poate fi uneori greu de înțeles de părinți.
Internetul poate afecta modul cum gândesc tinerii dar și abilitățile sociale (din cauza lipsei de comunicare). Unii psihologi spun că uneori pot să apară devieri grave; petrecerea multor ore online în fiecare zi nu este recomandată.
Internetul și alte forme de comunicare electronică sunt reflectate în modul de gândire al elevilor. Acestea au o influență asupra un copil mic, de 3-4 ani, dar și asupra elevilor sau adolescenților. Iată care sunt dezavantajele:
- Internetul și folosirea telefoanelor mobile smart pot stimula comportamentul antisocial
- Timpul îndelungat în fața calculatorului afectează abilitățile sociale ale copiilor; astfel mulți dintre elevi sunt neatenți la școală și nu comunică suficient cu prietenii și colegii
- Radiația de la calculator afectează sistemul nervos al copiilor; astfel apar probleme de memorie, dificultăți la învățare, scăderea capacității de concentrare
- Cu cât un copil stă mai mult timp online, pe calculator sau smartphone, cu atât îi scade capacitatea de creativitate, fantezie, concentrare
- La școală copiii care petrec multe ore online sunt neatenți, agitați, iritabili, se certă ușor cu colegii de clasă; asta explică și faptul că au rezultate slabe la școală
- Jocurile despre crime pot predispune un elev la depresie
- Scenele de sex care apar mereu în reclame pe ecran pot schimba comportamentul unei întregi generații
- Petrecerea multor ore online, viața sedentară pot duce adesea la dureri de cap, tulburări de somn, probleme digestive și obezitate.
Alte avantaje și dezavantaje
Mulți copii se joacă pe calculator ore în șir, sau urmăresc emisiuni cu conținut dăunător, ceea ce le afectează dezvoltarea mentală și intelectuală. Anumite jocuri pe calculator le dezvoltă un comportament agresiv. Navigarea mult timp pe internet îi face irascibili, nervoși, neascultători și obraznici.
Pe de altă parte, pentru tineri și nu numai, Internetul poate fi o sursă fantastică și nesfârșită de învățare și inspirație. S-a spus că navigarea online ore în șir poate duce chiar la deficitul de atenție. Pentru cei care stau mult timp pe Internet, pot apărea consecințe nefaste în ceea ce privește afectarea memoriei și starea emoțională. Unii spun că durata atenției acestor oameni (care petrec mult timp pe net) devine mai scurtă, iar în timp apare și așa numita „dependență online”.
Medicii specialiști în psihiatrie spun că există mulți tineri și studenți care suferă de această afecțiune (denumită „dependență online”) și care au deficit de atenție și o putere scăzută de concentrare. În cazul în care oamenii observă că le-a scăzut capacitatea de atenție, un sentiment de sine scăzut.
2. Copii cu probleme de comportament la școală
Uneori, elevii au probleme de comportament la școală, ceea ce le scade cu siguranță capacitatea de atenție, memorare și învățare, de aceea nu au rezultate bune la învățătură. Profesorul trebuie să știe cum să controleze comportamentul elevilor, iar acest lucru poate fi deseori greu de realizat.
Iată câteva sfaturi prin care profesorul poate menține ordinea în clasă și atenția elevilor:
- În primul rând un profesor nu trebuie să țipe sau să folosească o comunicare agresivă. Acest lucru poate atrage atenția altor elevi și după cum se știe, ei sunt foarte sensibili la atitudinea profesorului, mai ales dacă au impresia că s-a creat o nedreptate. Prin urmare, comunicarea agresivă nu este o ideea bună.
- Corectarea comportamentului neadecvat al unui elev se poate face în pauză, când poate avea loc o discuție calmă elev-profesor. În momentele de criză, profesorul trebuie să vorbească blând dar hotărât și sigur pe el, să-și gestioneze poziția, mișcările și tonul vocii.
- Anumite pedepse pot convinge elevii să nu mai repete un anumit comportament; spre exemplu profesorul poate chema părinții copilului la școală, sau îl poate duce la director pentru a fi certat, poate fi pus să facă un set de exerciții în plus acasă și altele.
- Dacă profesorul nu reușește să se impună, elevul se consideră învingător și poate fi tentat „să sară calul”, să fie și mai obraznic. Asta înseamnă că el are un comportament problematic, în spatele căruia se află anturajul, prietenii, familia.
Agresiunea în școli
Există și copii agresivi, sau chiar violenți, care sunt greu de disciplinat la școală, și care cu greu mai revin la un comportament corect și respectuos față de ceilalți. Dacă numărul acestor elevi crește, este clar că vor apărea frecvent probleme în clasă. Din păcate, până în acest an, soluții foarte bune nu prea au existat. Aproape întotdeauna, profesorii erau judecați pentru eșecurile lor, iar uneori erau umiliți și de părinții care își apărau copiii, deși aceștia erau vinovați.
Conform unui studiu realizat în 1.200 de școli și pe un număr de 586.000 elevi din România:
- Aproximativ 70.000 de profesori români au fost cel puțin o singură dată amenințați, jigniți sau loviți de elevi ori părinți
- 2.400 dintre elevi au recunoscut că și-au insultat profesorii cel puțin o dată.
În acest an senatul a votat legea potrivit căreia profesorii au un statut de autoritate în școli. Agresorii cadrelor didactice riscă pedepse mai mari, chiar cu o treime, decât în mod normal. Legea se aplică în caz de violență fizică și verbală. Cel care amenință un profesor poate face închisoare între 4 luni și 1 an și 3 luni. În caz de lovire a unui cadru didactic, pedeapsa este foarte mare. Cel care lovește un profesor poate primi pedeapsa cu închisoarea de la 4 luni până la 2 ani și 8 luni. Dacă vinovatul este un copil cu vârsta mai mică de 14 ani, acesta nu va răspunde penal. La minori, pedeapsa se înjumătățește.
Sunt situații în care profesorul este neputincios în fața agresiunii elevilor
Iată câteva situații în care elevii fac ce vor, nu țin seama că se află la ore, în clasă:
- Mai mulți elevi se uită pe telefoanele mobile la cursuri
- Un elev face baloane din gumă de mestecat
- Unii elevi vorbesc în clasă între ei, spun glume și râd
- Altul se ridică de la locul lui și deranjează pe ceilalți elevi.
În astfel de cazuri profesorul intervine, elevii comentează, se distrează, fac glume proaste și astfel se pierde mult timp la ore. Este destul de dificil să faci liniște în clasă și să captezi atenția elevilor la lecție după astfel de momente.
Totuși, un lucru este sigur: părinții sunt și ei responsabili de comportamentul copiilor lor, nu doar profesorii. Bazele educației sunt puse în copilăria timpurie a fiecărui om. Prin urmare educația de acasă nu trebuie confundată cu cea de la școală. Ambele procese sunt importante. De pildă, joaca acasă are un rol în educația în familie.
Educația primită de la părinți modelează caracterul unui copil și dezvoltarea sa multilaterală. Prin urmare, părinții au un rol important asupra educației și comportamentul copiilor lor.
3. De ce este dăunătoare compararea copilului cu alții
Unii părinți consideră folosirea comparațiilor ca fiind o tactică utilă pentru a-i determina pe copii să fie mai buni. În realitate, astfel de comparații îi fac pe copii să aibă o părere negativă despre ei înșiși. Ei au impresia că părinții nu sunt mulțumiți de ei și de aceea îi compară cu alții.
Treptat, asta poate avea consecințe psihice asupra copiilor, în sensul că ei încetează să se mai autoevalueze și ajung să fie dependenți de opiniile altora. În mintea lor apar întrebări de genul: „De ce părinții mei mă compară cu alții? Asta mă enervează foarte tare, pentru că începe să mă facă să fiu cel pe care mi-l dă de exemplu.” „De ce este atât de dureros să fiu comparat cu ceilalți?”
Psihologii consideră că părinții nu trebuie să folosească această metodă pentru că nu este deloc constructivă pentru copii. Comparația cu alții afectează personal copilul. El are sentimente de nesiguranță, este afectat din punct de vedere mental, emoțional și fizic. În plus, menținerea unei relații cu părinții devine mai dificilă. Apar frustrări și dificultăți de comunicare.
Atunci când un părinte își întreabă copilul de ce nu poate fi ca altul, el îi confirmă temerea că nu este normal. Astă este motivul pentru care comparațiile pot fi de cele mai multe ori dureroase, ele îl fac pe copil să devină supărat, ostil, gelos.
Concluzia este că părinții greșesc prin această atitudine, comparațiile pot avea consecințe nefaste. Singurul lucru util ar fi doar compararea performanțelor actuale ale copiilor cu performanțele lor trecute.
