Monitorul de savana este o specie de soparla pasnica, foarte rar devine agresiva (doar atunci cand este provocata sau este nevoita sa se apere). Este cunoscuta si cu numele de monitorul lui Bosc si denumirea stiintifica de Varanus exanthematicus. Ca specie traieste in regiunile de savana, cu pajisti, stepa si paduri mai putin dese, din Africa sud-sahariana, Guinea Bissau, Gambia, Uganda, Sudan, Congo, Mauritania, Nigeria, Etiopia, etc. Se aseamana cu specia Varanus albigularis, are ca si aceasta capul bine diferentiat fata de corp si masiv, botul rotunjit prevazut cu maxilare inzestrate cu dinti ascutiti si limba albastra.
Pielea solzoasa este in nuante de culori maronii, gri-inchise, vernil-oliv cu numeroase pete de marimi diferite albe sau portocalii. In zona capului solzii sunt mari si au dimensiuni neregulate, in rest pe corp, solzii sunt mai mici si uniformi. Coada este lunga si puternica, are un colorit uniform. Monitorul de savana face parte din ordinul Squamata, familia Varanidae.
In conditii de captivitate aceasta soparla are nevoie de un terariu orizontal, care sa masoare in lungime cam 2 m astfel incat sa aiba suficient spatiu unde sa se miste. La maturitate monitorul de savana poate ajunge la lungimea de 1,2 m ceea ce nu este chiar putin (femela este mai mica decat masculul), iar daca luam in calcul si abilitatea cu care el profita de orice sansa pentru a scapa din adapostul sau este evident ca acesta trebuie sa fie foarte rezistent si bine acoperit.
Faptul ca are cele patru picioare echipate cu gheare tari si puternice trebuie sa dea oricui de gandit ca si le va folosi cu siguranta in scop distructiv, pentru a distruge peretii terariului (daca este posibil acest lucru) si astfel de a evada. Crescatorii cu experienta recomanda sa se aleaga un terariu care sa aiba lungimea egala cu dublul lungimei corpului soparlei, latimea cam cat lungimea acesteia, iar inaltimea jumatate din lungimea sa. Aceasta vietuitoare se remarca prin capacitatea sa de a se catara extraordinar de bine, ea fiind de altfel o specie care isi petrece mult timp in copaci in salbaticie, in mediul sau natural.
De asemenea adora sa inoate, de aceea in terariu trebuie sa existe un vas de ceramica cu apa ce sa imite o mica piscina, in care sa se balaceasca ori de cate ori doreste. Cateva ramuri de copac rezistente ar fi ideale de introdus in terariu, pe ele soparla se va catara cu placere la fel cum face si in mediul din care provine.
Foarte importanta este temperatura in terariu, aceasta trebuie sa ramana constanta, cuprinsa intre 29-30 grade Celsius in timpul zilei si putin mai mica noaptea, de 24-27 grade Celsius. Pentru incalzire se pot folosi lampi incandescente (dar nu foarte puternice deoarece pot afecta corneea soparlei), iar pentru mentinerea umiditatii ridicate se pot pulveriza cu apa plantele sau peretii terariului din sticla.
Nu este bine ca substrat sa se folosesca rumegus deoarece monitorul de savana are tendinta de a inghiti aceste aschii din lemn si astfel poate suferi de intoxicatii deosebit de grave, au fost cazuri cand soparla a murit din cauza unei astfel de probleme. Cea mai buna este turba amestecata cu mult nisip. In sezonul rece soparla intra in hibernare (timp de 4 luni ea trebuie lasata sa stea linistita la temperatura camerei, fara a fi fortata sa manance, pentru a-si echilibra greutatea corpului si a-si odihni intestinul), in lunile de vara insa poate fi tinuta in incinte exterioare pentru a se bucura de aer.
Cand se manipuleaza trebuie mare atentie deoarece uneori se poate speria sau din cauza stresului poate musca. Avand o structura a dintilor foarte rezistenta poate provoca rani adanci, care se vindeca destul de greu.
Hrana pentru monitorul lui Bosc este alcatuita din mici nevertebrate si vertebrate, broaste, soparle, serpi, reptile, pui de soreci, viermi, greieri, pasari si oua de pasari. In mediul ei natural mananca si melci, crustacee, insecte, moluste, gandaci si lacuste. Pentru mentinerea starii de sanatate este bine ca hrana ei sa fie completata o data pe saptamana cu minerale si vitamine. De asemenea poate fi rasfatata cu crabi, crustacee si peste slab. Este o mare consumatoare de oua de prepelita, dar nu le refuza nici pe cele de gaina.
Fiind o soparla foarte lacoma are tendinta de a deveni obeza, ceea ce ii afecteaza sanatatea. De aceea trebuie hranita de mai multe ori pe zi insa cu o cantitate mai mica de hrana astfel incat sa nu depasesca ratia normala pentru un exemplar adult. Apa curata si proaspata nu trebuie sa-i lipseasca nicodata din terariu. De asemenea substratul este bine sa fie mentinut umed, pentru ca aceasta soparla este foarte sensibila si sufera mult cand este deshidratata.
Aceste soparle se adapteaza in conditii de captivitate insa, sunt destul de afectate ca nu mai sunt libere, ca stau intr-un spatiu limitat. Astfel speranta lor de viata in captivitate este de aproximativ 10 ani, iar in mediul lor natural mult mai mare, in jur de 20-30 de ani.
In perioada de reproducere femela depune 6-29 oua intr-o vizuina special creata in pamant care apoi este astupata tot cu pamant. Ouale sunt depunse toamna si eclozeaza in primavara anului urmator, prin martie.
Cei care aleg o astfel de soparla drept animal de companie trebuie sa observe cu atentie orice parte a corpului ei spre a nu achizitiona un exemplar bolnav. Foarte impotant este ca sa aiba ochii clari si sanatosi, iar membrele si baza cozii sa arate ca fiind bine dezvoltate, in caz contrar este un semn de deshidratare sau boala. In nas si urechi poate prezenta anumite cruste ceea ce este un semn clar sufera de infectii cu paraziti sau acarieni.
Video – Monitorul de savana sau monitorul lui Bosc (Varanus exanthematicus):