Nasterea primului copil aduce schimbari majore in viata de cuplu a tinerilor soti. Schimbarile nu sunt doar la nivel emotional si cognitiv, ci si la nivel comportamental. Cert este ca viata in cuplu dupa nastere se va schimba cu siguranta. Bineinteles schimbarea poate fi perceputa de soti ca fiind pozitiva sau negativa in functie de cat de pregatiti au fost de venirea pe lume a unui nou membru al familiei.
Exista doua cazuri: sotii care si-au dorit foarte mult sa aiba un copil si l-au asteptat cu nerabdare, deci este vorba de cazul sotilor pregatiti pentru a fi parinti. Iar al doilea caz este cel in care sotii nu aveau in plan sa conceapa un copil in acel moment al vietii lor, insa soarta i-a luat prin surprindere si le-a oferit aceasta binecuvantare. Este vorba aici despre viitorii parinti care nu se simteau pregatiti sa fie parinti, dar care au acceptat sa faca acest lucru. Deci, viata in cuplu dupa nastere va fi mai puternic schimbata in cazul parintilor care nu erau pregatiti pentru a avea un copil decat pentru cei care erau pregatiti pentru aceasta etapa a vietii de familie.
Daca viata in cuplu dupa nastere va fi sau nu armonioasa depinde de ambii soti. O variabila importanta este nivelul de responabilitate al sotilor. Nu doar sotia trebuie sa fie responsabila de cresterea si educarea copilului, ci si sotul. Cei doi soti trebuie sa discute si sa-si imparta responsabilitatile in functie de dorintele lor, astfel incat sa fie amandoi multumiti. De exemplu, tatal poate alege sa stea cu copil cand vine de la serviciu timp de 2-3 ore, timp in care mama poate face altceva; sau tatal poate alege sa fie el cel care face baita copilasului si il scoate la plimbare, iar mama sa se ocupe de hranirea si celelalte activitati de ingrijire a copilului.
Deci totul depinde de cei doi parinti. Ce-i face multumiti pe unii, ii poate nemultumi pe altii, de aceea fiecare cuplu trebuie sa isi faca propriile alegeri. Nu exista reguli cine si ce face, insa daca unul dintre soti (de obicei sotia) simte ca doar el se ocupa de cresterea copilul, iar celalalt parinte nu face absolut nimic, atunci vor aparea conflicte intre cei doi soti, iar viata lor de cuplu va fi cu siguranta afectata intr-un mod negativ.
Viata in cuplu dupa nastere va fi influentata de nivelul fericirii in cuplu dinaintea conceperii copilului. Cuplurile care erau foarte fericite de mariajul lor, care se iubeau intens si care dupa un timp indelungat de convietuire se simteau inca indragostiti ca la inceput, vor avea o viata de cuplu la fel de fericita si dupa nasterea primului lor copil. Cu siguranta acel copil a fost conceput din cea mai intensa si arzatoare dorinta de a-si dovedi dragostea lor. Iar un copil atat de dorit nu va face decat sa aduca si mai multa fericire in familie.
Insa cuplurile care erau nefericite, care simteau ca viata lor de cuplu se dastrama si au conceput un copil pentru a-si salva casnicia nu fac decat sa se minta singure, pentru ca un copil nu poate repara ceea ce doi oameni maturi nu au reusit sa faca. Deci, dupa nastere viata lor de cuplu nu se va schimba in mai bine, ci din contra, se poate schimba in mai rau. Adica partenerii devin parinti si se pot orienta numai asupra acestui aspect, uitand faptul ca odata s-au iubit, si ajung sa se vada ca pe niste prieteni pe viata care au un singur scop comun: cresterea si educarea copilului lor.
Un alt factor care influenteaza viata in cuplu dupa nastere este maturitatea afectiva a sotilor. Maturitatea afectiva presupune stabilitate emotionala, capacitatea de a oferi, altruism, capacitatea de a crea satisfactii si placere, sociabilitatea, acceptarea unui anumit grad de dependenta afectiva etc. Sotii care in momentul casatoriei sunt maturi emotional vor avea si o relatie de cuplu satisfacatoare pe parcursul mariajului. Deci, pentru sotii caracterizati prin maturitate afectiva, nasterea primul copil nu le va afecta viata de cuplu deoarece ei vor sti cum sa isi gestioneze emotiile si sa faca fata cu succes acestei etape.
Este important ca noii parinti sa isi asume rolurile parentale cat mai bine, insa sa nu se lase acaparati de ele, astfel incat sa uite ca au si o viata de cuplu. Dupa nastere, nu rareori se intampla ca parintii sa fie atat de absorbiti de noul rol, incat sa se focalizeze doar pe acest aspect al vietii de familie. De obicei sotia este cea care se centreaza pe cresterea copilului atat de mult, incat sotul ajunge sa se simta dat deoparte, se simte abandonat si nesemnificativ in ochii sotiei sale.
Exista doua cazuri: cel in care sotia acorda foarte multa atentie copilului si prea putina sotului, si cazul in care sotia acorda atentie atat copilului cat si sotului in mod egal si echilibrat, insa sotul doar are impresia ca copilului i se acorda mai multa atentie si este gelos pe acesta. Deseori se intampla ca astfel de barbati, care se simt neglijati de sotia lor din cauza copilului, sa ajunga sa-si caute, in afara mariajului, pe cineva care sa le acorde atentie, adica sa aiba relatii extraconjugale.
De obicei, barbatii care fac acest lucru sunt de fapt acei barbati care au fost dintotdeauna predispusi spre infidelitate. De exemplu, genul de barbat care mereu flirteaza cu alte femei, sau sotul care si-a mai inselat sotia si in trecut, inainte sa aiba copil etc. De la infidelitate si pana la disolutia relatiei este doar un pas. Deci, viata in cuplu dupa nastere poate fi afectata si de infidelitatea sotului.
