Una dintre problemele importante cu care se confrunta societatea o reprezinta delincventa juvenila care prezinta orice delict savarsit la un moment dat intr-un mediu social, iar juvenil reprezinta orice tanar cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani. Exista numerosi factori criminogeni ai delincventei juvenile, care pot fi determinanti in savarsirea unui act infractional de la o varsta frageda, precum si continuarea acestui comportament criminal, fenomen cunoscut sub numele de recidiva.
Principalul factor criminogen al delincventei juvenile, ce ii declanseaza aparitia este reprezentat de catre climatul familial, un climat familial caracterizat printr-un amalgam de carente in domenii variate precum actul comunicarii, ascultarea pasiva, empatia, abuzul de putere si autoritate, lipsa implicarii, etc. Mediul familial este un factor criminogen al delincventei juvenile deosebit de important, pentru ca lipseste comunicarea cu parintii, dar si timpul petrecut cu acestia este din ce in ce mai putin.
Se pare ca interesul pentru educatia copiilor in unele familii este limitat la situatiile formale de a-l da la gradinita, apoi la scoala, asigurand pentru aceasta, o baza materiala relativa. In alte situatii, constientiarea functiei de socializare este destul de slaba, parintii putand fi caracterizati printr-o salaba capacitate educogena. Datele statistice actuale dar si cele mai vechi afirma ca, in general, din astfel de familii provin copii delincventi.
Pentru a-l putea proteja pe minor atunci cand vine in contact cu legea penala ar trebui sa se tina seama de anumite elemente cum ar fi: “delictele comise de minori au de cele mai multe ori un grad scazut de pericol social – aici putem spune ca sunt distrugerile unor bunuri care nu le apartin, apoi plasarea minorilor delincventi in inchisori sau institutii custodiate poate face mai mult rau decat bine, dupa ce iese de aici minorul invata lucruri noi pe care va dori sa le puna in aplicare in momentul in care va parasi intitutia respectiva.
Cel mai bine ar fi ca sa se evite contactul cu asemenea institutii, pe tanarul respectiv sa-l puna sa munceasca in folosul comunitatii pentru ca acolo nu va avea contact cu acel mediu plin de vicii, iar un alt element este acela de a le da minorilor sentimentul ca sunt liberi, fara a-i persecute. Este cel mai indicat lucru; de cele mai multe ori, folosirea fortei impotriva lor duce la formarea comportamentului delincvent – aici este cel mai bine ca familia sa acorde importanta comunicarii cu tanarul dar si ascultarea tuturor problemelor cu care acesta se confrunta, dar si gasirea impreuna a unei solutii potrivite. Este bine ca familia sa nu-l neglijeze pe tanar.
“In prezent tinerii devin consumatori de droguri sau de alcool, la varste timpurii, din motive cu totul diferite, dar ceea ce ii separa de tinerii anilor ’60-’80 este mediul social din care provin.” ( Emilian Stanisor). O alta problema sociala transformata treptat intr-un factor criminogen al delincventei juvenile, iarasi evidenta, o reprezinta si conflictele din mediile conjugale deoarece efectele negative se pot observa si in calitatea educatiei tinerilor si a integrarii sociale a lor.
Sociologii si criminologii sunt cei care se confrunta cu urmatoarea situatie si isi pun intrebarea: “Cum este posibil ca niste conduite atat de diferite precum furtul si talharia, violul, prostitutia, toxicomania si altele sa aiba aceleasi cauze?” (Ion Pitulescu). Incercand sa se raspunda la aceasta intrebare se poate spune, asa cum a fost sustinut cu argumente in randurile anterioare, ca cel mai important factor criminogen al delincventei juvenile care influenteaza comportamentele spre infractionalitate este data de catre familie.
Familia este cea care trebuie sa ia atitudine asupra tanarului, de a-l indeparta si de a-i arata unde a gresit, de a comunica cat mai mult cu el pentru a putea ajunge unde isi doreste. Pentru a putea avea un comportament cat mai diplomat trebuiesc evitate reactiile de furie din senin si aplicarea unor pedepse degradante, cum ar fi interzicerea iesirii afara a tanarului.
Sunt tineri care nu stiu incotro sa se indrepte sau ce anume sa caute pentru ei, cei care nu au un orizont bine stabilit, sunt persoane care nu reusesc sa faca nimic in viata pentru ca sunt incapabile sa faca diferenta intre ceea ce este bine si ceea ce nu este bine pentru ei. Iar de aici apare acea stare hedonista cand nu sunt dornici de o aventura si de executarea unor lucruri cu risc ridicat.
Se poate spune ca a fost manifestata devianta morala pentru ca tanarul a incalcat normele morale acceptate de o anumita colectivitate dar si incalcarea normelor societatii. Devianta functionala este data de catre acele persoane care incalca normele obligatorii de la locul de munca, este acea devianta care produce o disfunctionalitate in desfasurarea activitatii, aici putandu-se face referire la abaterile disciplinare ale unui angajat.
Violenta exercitata de parinti care isi expun superioritatea si recurg la metodele de izolare ale tinerilor, lipsa de comunicare si comportamentul antisocial sunt cauzele pentru care tanarul poate ajunge la izolare. Dificultati relationale intre parinti – acest lucru il afecteaza pe tanar cel mai mult, facem referire la acele momente in care parintii se afla intr-un conflict iar tanarul participa in mod direct sau indirect. Efectele nu se vad imediat, ele se reflecta in timp si pot duce chiar la dificultati relationale intre copii si parinti.
Un alt factor criminogen al delincventei juvenile, aproape la fel de important si de definitoriu ca si mediul familial, este grupul de prieteni, sau anturajul acestuia. Tanarul, dupa terminarea orelor scolare, isi petrece timpul cu prietenii pe care ii are. Au locuri pe care le frecventeaza impreuna dar si ascunzisuri. Tinerii incep sa povesteasca fiecare ce a facut in decursul zilei, dar si pe unde au mai fost. Aici putem spune ca intervine o metoda de socializare in grup, pentru ca este locul unde toti isi expun evenimentele.
O clasificare a grupurilor este realizata de catre Adrian Neculau care afirma ca grupurile se formeaza in urma unor puncte comune. “Ei sunt cei care au un scop comun, pot avea relatii de afinitate si de simpatie fata de o persoana din grup”. Adolescenta, mai mult decat alte perioade ale vietii individului, poate fi considerata ca perioada in care socializarea ca fenomen psihosocial se afirma din plin cu toata intensitatea. Adolescentul este cel care face orice pentru a iesi in evidenta si sa se afirme, dar prin aceste lucruri reuseste sa atraga atentia. Grupurile organizate (bandele) reprezinta gastile de tineri care au un comportament mai rebel sau antisocial, dar actele lor sunt reprezentate de actele de incalcare a legii.
Grupurile de tineri au elemente identice si care ii ajuta la interactionare, sunt cei care au un scop comun dar pot avea relatii de afinitate si de simpatie fata de o persoana din grup. Grupul pe un tanar il poate influenta in mod negativ sau pozitiv, dar atitudinea pe care o adopta depinde numai de el. Acest lucru are loc pentru ca apare fenomenul de influentare reciproca la care este expus fiecare dintre membrii grupului. Tinerii pot fi perceputi de comunitatea unde traiesc diferit pentru ca pot avea un limbaj diferit si lipsit de responsabilitate.
Ca si factor criminogen al delincventei juvenile, grupul din care face parte delincventul este cel care pune presiune asupra individului, iar acesta din dorinta de a-si arata puterile incepe sa se implice in diverse lucruri care pot avea efecte dezastruoase asupra lui. Grupul mai este si cel care il ajuta sa treaca si peste problemele familiale cu care se confrunta. Apare si o dezinhibare din partea tinerilor, dar si lipsa de rusine pentru ca ei nu se afla in preajma unui membru al familiei.
Ei sunt cei care au aspiratii comune, dar si aceleasi preocupari si interese. “Studiile criminogene evidentiaza faptul ca influentele exercitate de anturaj si mai ales de catre prieteni, constituie un factor criminogen determinant.” (Sorin Radulescu). Astfel, cele mai multe delicte se produc in grup pentru ca se doreste aratarea curajului de catre tanar, iar acest lucru se intampla in urma exercitarii influentelor asupra lui.
Acestea fiind spuse, tu stii ce face copilul tau?
