Mos Craciun si copilul – batranul bun cu barba alba este unul dintre cele mai iubite personaje ale celor mici. Toti copiii stiu despre Mosul care daruieste daruri celor cuminti, mergand din casa in casa in sania sa trasa de jovialii reni, coborand pe horn si lasand sub brad cate ceva pentru fiecare… Copiii ii scriu an de an, trimitandu-i astfel visele lor si asteptand apoi nerabdatori sa vina Mosul, unii asezand pentru el prajiturele si lapte…
Dar cand vine vorba despre Mos Craciun, multi parinti incep sa se intrebe: este bine sa ii spui copilului asemenea povesti pe care el chiar le crede? Si daca da, ce se intampla cand cel mic ajunge la varsta la care incepe sa aiba dubii asupra existentei batranului cu barba alba? Unii parinti nu il doresc pe Mos Craciun in casa lor, prefera sa nu spuna astfel de povesti deoarece ei privesc situatia ca fiind pur si simplu o minciuna – insa din acest punct de vedere, orice poveste frumoasa spusa copiilor mici ar fi minciuna! Altii spun ca nu aceasta inseamna Craciunul – este adevarat, insa acest personaj le ofera micutilor bucurie si speranta…
Asadar, sa il prigonim pe Mos Craciun, sa il gonim din viata copilului? Adevarul este ca aceasta e strict decizia parintilor. Insa daca ii spuneti ca batranul nu exista, va puteti astepta la intrebari peste intrebari si la mici situatii jenante, atunci cand copilul le spune celorlalti copilasi adevarul adevarat!
Este adevarat ca a il face sa creada ca darurile sale vin de la un personaj magic poate duce la o scena mai mult sau mai putin dificila cand vine vremea si copilul realizeaza realitatea (desi multi copii pur si simplu isi dau seama fara a face din aceasta o tragedie)! Va puteti gandi „eu am crescut bine-mersi fara Mos Craciun” – adevarat, dar astazi Mosul este prezent peste tot si nu se poate ca tocmai cel mic sa nu auda de el… Ii spuneti atunci ca nu exista sau ii spuneti povestea Mosului?… In plus, este greu sa ii spuneti la varste mici „nu exista” – ar trebui sa ii spuneti despre fiecare personaj fictiv „nu exista”, ceea ce ii fura lumea fanteziei…
Mos Craciun si copilul au o relatie speciala: batranul cu barba alba, la urma urmei, vine cu o baza convingatoare pentru a te purta frumos, a fi „bun” – el iti numara faptele bune si pe cele rele de-a lungul anului! El semnifica magia copilariei si inocenta celor mici si le ofera o fantezie atragatoare si vesela. Parintii nu il plac pe Mos, pentru ei, batranul reprezentand un personaj superficial, cosmetizat si mai degraba spiritul consumator decat spiritul darniciei. Dar copilul nu gandeste astfel!
Copilul este copil si daca Mos Craciun ii ofera clipe de veselie, daca aceasta poveste face copilaria atat de frumoasa, daca face din Craciun o sarbatoare atat de iubita (nu trebuie sa se uite de semnificatia religioasa a sarbatorii, Mos Craciun poate coexista cu simbolismul religios), de ce sa il gonim?!
A vedea chipul copilului cand aude despre batranul cu barba alba care face liste si se pregateste de calatorie, a il vedea cand isi gaseste darul sub brad, este atat de emotionant si dulce… Iar parintii care ii spun povestea Mosului celui mic nu il mint – ii ofera o clipa vesela, il lasa sa fie copil in lumea sa in care magicul chiar exista, in care binele este victorios, in care batranul isi gaseste locul sau fara probleme.
Mos Craciun si copilul nu trebuie despartiti, nu este nimic rau in aceasta poveste – orice copil aude despre Mos si multi chiar cred in existenta acestuia, cel putin pana pe la 5-7 ani! Daca ii prezentati acest personaj ca o poveste frumoasa sau il ignorati complet e alegerea voastra, dar nu tine numai de voi – daca cel mic aude la gradinita de batranul cu barba alba, insa voi nu i-ati spus nimic de el, va va intreba de ce Mosul nu vine si la el: nu este copil bun? Cat despre realitatea personajului – la varste mici, copilul distinge greu intre fantezie si realitate, astfel ca o simpla poveste poate fi luata drept adevarata, ceea ce nu inseamna insa ca il mintiti!
A considera ca povestea lui Mos Craciun este chiar o minciuna ce ii poate dauna copilului este o clara exagerare – este o frumoasa poveste a copilariei, ca oricare alta! Nu trebuie sa evitati sa ii spuneti povesti – a fi copil inseamna a trai intr-o lume pe jumatate magica! Sigur, nu este cazul nici sa exagerati in sensul opus si sa va costumati in Mos pentru ca micutul sa il vada sau sa ii repetati prea des ca Mosul vine doar daca este cuminte sau sa insistati pe aceasta poveste.
Lasati povestea sa fie o poveste spusa in preajma Craciunului, iar in lumea celui mic, pana la 5 ani, acea poveste va fi cat se poate de reala! Nu exista copilarie fara povesti si personaje fictive – in lumea sa, fantezia este la fel de importanta si perceputa ca fiind reala (un stadiu necesar in dezvoltarea copilului). Nu trebuie sa ii oferiti doar lumea seaca si banala a realului – copilul are nevoie de fictiune si povesti.
Nu trebuie nici sa va faceti mari probleme asupra momentului in care copilul realizeaza ca Mos Craciun este inventat: majoritatea copiilor se impaca usor cu ideea, incepand de la varste mici – cam 5 ani – sa suspecteze ceva, strangand indicii si in final fiind mandri ca au rezolvat misterul! De putine ori, realizarea aceasta chiar ii dauneaza copilului! Mosul ramane o fictiune frumoasa ce i-a oferit in primii sai ani momente magice si vesele, ramane in urma ca atatea alte personaje fictive, ramane o idee frumoasa…
In final, batranul cu barba alba este un personaj ce simbolizeaza bunatatea, generozitatea, veselia si care ii ofera copilului acel graunte de mister de care are nevoie in lumea sa. Pentru parinte, este un personaj ce simbolizeaza profanul (cei religiosi il resping) si materialismul, transformand Craciunul intr-o sarbatoare superficiala. Insa nu trebuie sa ii furati copilului aceasta poveste atat de frumoasa temandu-va ca ii dauneaza – puteti, in schimb, sa va feriti de a intra intr-o lunga serie de minciuni spunandu-i povestea exact asa cum ii cititi orice alta poveste si evitand sa ii spuneti ca Mosul chiar vine in casa voastra.
Cand va pune intrebari, evitati sa inventati diferite lucruri care sa ii consolideze credinta, ci spuneti-i doar ca Mosul inseamna bunatatea sufletului (lasati-l sa isi creeze propria poveste fara sa adaugati elemente de la voi si fara a insista pe realitatea sau fictiunea personajului). Si mai important, nu uitati sa ii spuneti si povestea religioasa a Craciunului, pentru ca sarbatoarea sa nu se reduca la Mos. In final, ramane alegerea fiecarui parinte daca ignora sau spune povestea lui Mos Craciun…
