Copiii care uda patul in timpul somnului o fac din diferite cauze, insa uneori motivul nu este unul medical! Urinarea involuntara in timpul noptii si udarea patului pe o perioada lunga de timp este considerata a fi o tulburare la orice fetita peste patru ani si orice baiat peste cinci ani. In multe cazuri, odata cu varsta, aceasta problema (denumita enuresis) se diminueaza si dispare.
Dar de ce exista copii care uda patul, copii care au depasit varsta de 4-5 ani? In primul rand, trebuie stiut ca inainte de aceasta varsta, urinarea involuntara si lipsa controlului vezicii sunt considerate normale, deoarece la copiii mici, sistemul nervos si muschii sunt inca in dezvoltare. In schimb, dupa varsta de 5-6 ani, udarea patului sau enuresisul poate indica o problema fiziologica sau emotionala.
Copii care uda patul – tipuri de enuresis
Enuresis primar. Se vorbeste despre enuresis primar atunci cand un copil uda constant patul pe timpul noptii. Acest copil a trecut de 4-5 ani si uda inca patul in timpul noptii, fara sa fi existat o perioada mare de timp in care nu a urinat pe parcursul somnului in pat.
Enuresis secundar. Se vorbeste de enuresis secundar daca copilul trecut de 4-5 ani, a avut o perioada semnificativa de timp un somn uscat, fara a urina. Insa la un moment dat, a inceput sa isi ude patul. Enuresisul secundar se poate manifesta prin episoade: o perioada uscata, dupa care o perioada uda.
Cauzele pentru care copiii uda patul
Cand enuresisul continua, fie constant, fie in episoade, pana la varsta scolara, este obligatorie interventia si verificarea daca e vorba de o problema fiziologica sau emotionala. Enuresisul arata uneori un stres major in viata copilului si poate fi cauzat de o schimbare precum: o boala, inceperea cresei/gradinitei/scolii, aparitia unui frate/sora, divortul parintilor, un deces in familie, indiferenta parentala, violenta domestica. Uneori insa exista o problema medicala in spatele udarii patului.
In ambele cazuri – enuresis primar sau secundar – daca udarea patului se manifesta o perioada mai lunga de timp, cateva luni, iar copilul are peste 6 ani, este in primul rand obligatoriu un consult medical. Daca nu se depisteaza nici o afectiune fiziologica, trebuie cautata cauza, tulburarea emotionala care ar fi putut determina stresul.
Important: copiii care uda patul nu o fac intentionat, nu o fac pentru a se razbuna pe parinti si nu o fac din lenea de a merge la toaleta! In schimb, udarea patului este unul din cele mai importante semne care le indica parintilor stresul copilului.
Cauzele enuresisului primar
Cand vorbim despre udarea constanta a patului, fara o perioada mare de pauze – copilul urineaza de obicei noaptea, cauzele pot fi: copilul produce multa urina pe parcursul noptii si nu se poate trezi cand aceasta se elibereaza („ajuta” si daca el bea multa apa inainte de culcare si are un somn adanc); copilul nu are un program adecvat de mers la toaleta pe parcursul zilei, abtinandu-se de la a merge la toaleta (multi copii se tin, pentru ca nu le place sa mearga la toaleta).
O vezica imatura fizic si controlul ineficient al muschilor poate indica o afectiune fiziologica (afectarea muschilor sau a nervilor). De multe ori, enuresisul primar este mostenit – unul din parinti sau bunici a suferit la randul sau de aceasta problema. Un control medical este necesar.
Cauzele enuresisului secundar
Cand udarea patului apare dupa o perioada mare de timp in care copilul a dormit fara probleme, cauzele sunt de multe ori legate de stres. Dar un control medical initial este necesar, pentru ca enuresisul poate fi provocat si de: o infectie urinara (cauzeaza nevoia frecventa la toaleta, din cauza careia copilul urineaza involuntar nu numai noaptea, ci si ziua), diabet, afectiuni ale organelor, muschilor sau nervilor care controleaza urinarea (determina incontinenta, de multe ori si in timpul zilei, nu numai in somn).
Insa, dupa cum s-a spus, cauza poate fi de multe ori emotionala: stres provocat de mediul familial, de mediul scolar, schimbari majore in viata copilului (chiar daca schimbarea nu este negativa, poate cauza stres determinat de modificarea rutinei ce ii oferea stabilitate si siguranta micutului).
Ce se poate face
Copiii care uda patul, chiar daca sunt inca micuti, de 5-6 ani, se simt extrem de rusinati de aceasta. Simt anxietate fata de somn si ora culcarii, stima de sine le este afectata. Daca parintii ii cearta sau le arata ca sunt dezamagiti, frustrati sau ingrijorati de aceasta problema, ei vor suferi cu atat mai mult.
Este important ca parintii copiilor care uda patul sa le arate ca nu este o rusine, ci o mica problema care se poate rezolva. Il poti linisti spunandu-i ca si tu ai avut aceasta problema si ca o veti rezolva impreuna. Un consult medical, dar si o discutie detaliata cu copilul sunt necesare, in special dupa varsta de 6 ani. Daca este vorba de o afectiune medicala, se vor prescrie medicamente uneori. Daca este vorba de stres, de o tulburare emotionala, esentiala este discutia cu copilul si gasirea factorului de stres.
De aici, se pot gasi si solutii in diminuarea stresului – sprijinul parintilor este cel mai important. Foarte important este si un program regulat de vizite la toaleta ziua, mersul la toaleta inaintea culcarii si diminuarea cantitatii de apa baute cu doua-trei ore inaintea culcarii (fara bauturi acidulate cu zahar sau cu cofeina, caci stimuleaza productia de urina). Asigura-te ca drumul spre toaleta e scurt, simplu si ca nu il sperie pe copil – aseaza lampi sau aplice pe pereti. Asaza o olita langa pat pentru cazurile in care nu poate ajunge la toaleta.
Exista anumite metode comportamentale de tratare a enuresisului, atunci cand copilul are peste 6 ani si problema nu s-a diminuat. Ele implica invatarea controlului pe parcursul zilei (exercitii de retinere a urinei ce formeaza muschii), trezirea regulata a copilului pe timpul noptii si mersul la toaleta, chiar utilizarea unei alarme speciale (un senzor atasat la chilot care trezeste copilul imediat ce incepe sa urineze si ii da timp sa fuga la toaleta).
Se pare ca, in timp, aceasta alarma conditioneaza creierul sa raspunda imediat si sa trezeasca copilul cand vezica e plina. Unii pediatri recomanda, daca udarea patului nu se opreste, hipnoza in timpul somnului, prin folosirea unei casete.