Ce pot face parintii atunci cand copilul uraste scoala? Fiecare copil va avea zile in care nu vrea sa mearga la ore, tipand ca uraste scoala: nimic neobisnuit; la scoala, copilul se poate confrunta cu presiunea profesorilor, cu teme dificile, cu mici conflicte cu alti copii, iar cand apare o astfel de problema, va simti ca uraste scoala. Insa va trece peste problema intr-un timp scurt.
Ce se intampla insa cu copilul care uraste constant scoala, care este mereu anxios cand trebuie sa plece spre scoala, care incearca des sa scape de scoala spunand ca se simte rau, care nu vrea sa vorbeasca despre scoala? Acest copil se confrunta cu o problema mai serioasa, care nu va trece de la sine. Ce pot face parintii? Datoria lor este sa incerce sa afle care este problema cu care se confrunta copilul – nu porniti de la prezumptia ca el este de vina pentru toate, chiar daca primiti plangeri de la scoala in legatura cu purtarea sa sau cu rezultatele sale. Exsta intotdeauna un motiv pentru care copilul uraste scoala.
De ce se intampla ca un copil sa urasca scoala?
Curriculum scolar nu este creat chiar tinand cont de interesele unui copil. Chiar din primele clase, scoala poate fi foarte stresanta, oferindu-i cu forta copilului o cantitate prea mare de informatii variate, informatii care sunt dificile si neinteresante pentru copil. In gimnaziu, cantitatea de informatii devine deseori exagerata, iar copilul se intreaba bineinteles „la ce imi poate folosi aceasta?”. Scoala nu este iubita de catre copii, in special atunci cand curriculumul se concentreaza pe materiile obligatorii (cele mai dificile, bineinteles) si uita de materiile interesante si placute (arta, sport, studii sociale, practica, ateliere, educatie sexuala etc.).
Evaluarile. Scoala este un mediu competitiv: ideea este sa acumulezi continuu informatii si sa inveti abilitati, pentru ca apoi sa fii evaluat prin teste standard. Unii copii sunt stimulati de aceasta competitie si au rezultate bune – altii sunt inhibati si frustrati de faptul ca sunt constant judecati si evaluati, anxietatea afectand rezultatele lor (exista copii care acasa isi stiu la perfectie lectia, pentru ca in clasa sa uite subit ce au invatat – rezultat al anxietatii evaluarii).
Modul de predare-invatare. Nu putem cere de la profesori sa inventeze noi moduri interesante de a isi preda materiile scolare, in special cand manualele standard nu le permit sa inoveze, ci ii obliga sa respecte lectiile pas cu pas. Si totusi, profesorii ar putea incerca sa adopte un stil de predare ceva mai flexibil si mai deschis – nu doar sa dicteze si sa explice monoton; aceeasi problema cu stilul de invatare si ascultare – copiilor li se cere prea des sa absoarba pasiv informatia si sa o redea automat in cadrul evaluarilor. Ei ajung sa memoreze mecanic, ceea ce nu se prea poate numi invatare. Fapt interesant: copiii care au abandonat scoala au raspuns ca ura lor fata de mediul scolar a fost in primul rand nascuta de…plictiseala!
Dificultati de invatare si de a tine pasul cu colegii. Copilul uraste scoala cand se simte mereu cel mai prost elev – iar profesorii nu il ajuta, etichetand des elevii drept cei buni, cei prosti, cei obraznici… Copilului ii poate fi mai greu decat colegilor sai sa invete si sa inteleaga materialul – fie ca se confrunta cu reale dficultati de invatare, fie ca doar are un ritm mai lent. Daca primeste constant notele cele mai mici din clasa, este doar normal sa nu ii placa sa mearga la scoala (la fel daca nu-si termina temele de acasa si nimeni nu-l ajuta).
Probleme cu unul dintre profesori. Desi nu o spune, fiecare copil doreste ca profesorii sa il placa si sa il laude – cateodata insa, aceasta nu se intampla. Copilul poate avea un profesor extrem de sever, iar daca nu se descurca la materia acestuia, va fi mereu criticat si facut sa se simta prost (exista si astfel de profesori).
Parintii ii cer prea mult. Ce face un copil sa urasca scoala? Asteptarile prea mari din partea parintilor sai. Chiar daca tot ce doriti este ca copilul sa se descurce, a ii cere sa aiba notele cele mai mari la toate materiile scolare este o asteptare prea mare, care il frustreaza pe copil. El nu se poate ridica la standardele voastre, asa ca poate alege sa renunte de tot (si asa se simte prost daca nu ia 9 sau 10!)…
Colegii il iau in ras si batjocoresc. Mirarea parintilor aunci cand afla ca un copil uraste scoala nu pentru ca nu vrea sa invete, ci pentru ca are probleme cu colegii. Copiii pot fi foarte cruzi, iar daca un copil este mai timid, mai slab sau pur si simplu diferit, el este izolat de catre ceilalti sau devine tinta batjocurii, a glumelor si chiar a unor agresiuni (i se fura obiecte, este impins, chiar lovit). Cand copilul refuza sa discute despre scoala si pare foarte temator, aceasta poate fi problema.
Anxietatea de separare poate fi un motiv pentru care copilul uraste scoala in primul sau an: daca nu este obisnuit sa se separe de catre parinti pentru atat timp si se teme de noul mediu, el poate refuza sa mearga la scoala (durerile de care se plange pentru a isi convinge parintii sa il lase acasa pot fi reale, caci anxietatea naste dureri de cap si de burta!). Parintii trebuie sa il reasigure ca nu se va intampla nimic rau la scoala si ca il vor lua la ora stabilita acasa.
Ce pot face parintii atunci cand copilul uraste scoala?
Nu aruncati imediat vina pe copil – incercati sa aflati care sunt motivele pentru care copilul respinge scoala. Aceasta chiar daca adopta comportamente inacceptabile la scoala, deoarece copilul frustrat reactioneaza in doua feluri posibile: fuga, incercarea de a evita ceea ce il streseaza (deci evitarea scolii si a sarcinilor scolare); sau rebeliunea, incercarea de a se razbuna impotriva a ceea ce il streseaza (sfidare, agresiune, incalcarea regulilor).
Vorbiti cu copilul, intrebandu-l ce nu ii place la scoala, ce ar vrea sa fie altfel; aceasta fara un ton critic sau amenintator, incercand sa-l faceti sa se deschida. Nu rar, parintii afla ca un copil uraste scoala pentru ca este facut sa se simta prost sau inadecvat de catre colegi sau profesori.
Cand problema pare a fi legata de un anumit profesor, cand copilul spune ca isi uraste unul dintre profesori, nu luati imediat partea profesorului, crezand ca acesta are dreptate! Exista profesori care pot fi atat de severi si inchisi, incat sa faca un copil sensibil sa urasca scoala. Discutati cu profesorul, cu directorul si chiar cu alti parinti, iar daca se dovedeste ca profesorul este intr-adevar unul rau, puteti alege sa mutati copilul in alta clasa (caci altfel situatia nu se va schimba).
Ajutati si incurajati copilul cu sarcinile scolare. Nu ii impuneti sa ia nota cea mai mare, insa cereti-i sa incerce cat poate, ajutati-l atunci cand spune ca nu poate – copilul nu este mereu lenes, ci unele sarcini chiar sunt prea grele. Nu uitati sa il laudati pentru rezultatele bune – copilul are nevoie de motivatie pozitiva pentru a isi dori sa lucreze. Intariti-i increderea in sine si exersati lectiile, in special cand este timid. Laudati-i cunostintele, punandu-i intrebari despre ce a invatat si aratandu-va impresionati de ceea ce stie.
Daca presupuneti ca se confrunta cu reale dificultati de invatare, puteti merge impreuna atat la consilierul scolii, cat si la medic (unii copii au reale probleme de vaz sau auz). Cand are un ritm mai greoi de invatare, stati cu el si invatati-l modalitati de a memora informatia sau de a o intelege.
Cand banuiti o problema cu colegii, vorbiti cu profesorii – acestia ar trebui sa stie cand copilul este batjocorit sau agresat de catre altii. Incercati sa-i explicati copilului ca este o problema prin care ati trecut si voi si ca trebuie sa incerce sa se apere in fata colegilor (sau sa ii evite daca sunt batausi). Cand este cu adevarat vorba despre batai, vorbiti cu parintii batausului si cu profesorii, asa incat copilul sa fie supravegheat.
