O familie, indiferent din câţi membri e compusă ea, fie numai din cei doi parteneri, fie că li se mai adaugă un copil sau mai mulţi, este un mecanism sau chiar un organism complex. Mediul în care acest organism evoluează, atmosfera pe care membrii familiei o respiră este rezultatul acţiunilor şi stărilor tuturor celor care o compun. Este suficient ca un membru al familiei să fie în disonanţă cu ceilalţi, sau să comită greşeli care pot compromite funcţionarea acestui angrenaj; mediul familial, atmosfera familiei respective este atunci viciată, iar acest lucru îi va afecta pe toţi ceilalţi, în măsură mai mare sau mai mică.
Care ar fi atmosfera normală pentru o familie armonioasă? Sigur, alături de unele tensiuni, probleme, impasuri care sunt absolut de înţeles pentru oricine, într-o familie-model avem de a face cu un mediu calm, liniştit, destins, cu responsabilităţi împărţite şi asumate, în care se discută cu deschidere şi înţelegere toate problemele, individuale sau colective, unde domneşte afecţiunea şi toleranţa, generozitatea şi onestitatea.
Obstacolele, dificultăţile sunt depăşite într-un efort comun, respectul şi consideraţia sunt arătate fiecăruia, încrederea şi bunăvoinţa sunt valabile pentru toţi. O astfel de familie este un mediu sănătos pentru dezvoltarea şi creşterea copiilor, ca şi pentru afirmarea şi împlinirea personală şi profesională a fiecăruia dintre membrii ei. Un mediu optimist, stimulativ, plin de energie şi entuziasm, creativ, în care toată lumea să fie pusă în valoare şi în care toată lumea să evolueze. La modul teoretic, dacă măcar o parte dintre aceste condiţii sunt îndeplinite, atunci avem de a face cu o atmosferă familială sănătoasă.
Violenţa de limbaj sau de comportament
Comisă de un membru al familiei, este una dintre cele mai grave abateri pe care le poate face cineva. Liniştea respectivei familii este definitiv compromisă. O familie în care s-a comis o violenţă nu va trece cu uşurinţă peste acest eveniment nefericit, iar membrii ei vor rămâne marcaţi, de regulă cei mai expuşi fiind copiii.
Egoismul
Este şi el o greşeală care compromite atmosfera familială. Observat ca atare de către ceilalţi, egoistul se va delimita de activităţile şi membrii familiei, se va îndepărta şi, în cele din urmă va fi eliminat din cercul intim familial, situaţie care va fi regretată de toată lumea, dar care nu are altă rezolvare.
Instalarea unei atmosfere de plictiseală
Nu este nici ea benefică pentru sănătatea unei familii. Lipsa preocupărilor noi şi interesante, repetarea aceloraşi activităţi, lipsa unor interese bine conturate ale membrilor familiei facilitează instaurarea acestui aer de suficienţă şi de plafonare, plictisitor şi enervant. Urmarea unui asemenea mediu instalat în casă este dorinţa de a evada, care va fi remarcată mai ales la cei tineri. Cei care vor fi capabili de schimbare vor pleca, iar acasă vor rămâne cei rigizi şi îndoctrinaţi de un mod de viaţă anost şi insipid.
Cicăleala
O greşeală frecventă, mai ales a mamelor, dar nu numai, este cicăleala, adică insistenţa de a da sfaturi, chiar dacă nu sunt cerute şi de a se informa continuu despre ceea ce fac ceilalţi. „Nu face aia”, „De ce ai procedat aşa”, „Nu e bine ce faci”, „Unde te duci, cu cine, cât stai, când te întorci”, „De ce taci”,”Ai uitat ce ţi-am spus” şi alte şi alte formule prin care se creează o atmosferă inchizitorială, critică, tensionată, chiar dacă nu se urmăreşte lucrul acesta şi este vorba numai de o curiozitate normală. Genul acesta de comportament trebuie limitat, pentru că efectul pe care îl provoacă este de revoltă şi ostilitate.
Starea de nervozitate
Prelungită afectează clar atmosfera familială. Dacă unul din părinţi sau alt membru al familiei se arată a fi mai mult timp nervos, supărat, bănuitor, suspicios, starea lui contaminează şi pe ceilalţi membri ai familiei. Mai mult, poate inspira teamă, anxietate şi reprimarea instinctelor şi activităţilor fireşti. Raporturile dintre membrii familiei se schimbă, iar armonia nu-şi mai găseşte locul. Tensionarea atmosferei devine, în ultimă instanţă, rezultatul extinderii acestor stări de la o persoană la toate celelalte.
Deprimarea
Contribuie de asemenea la modificarea atmosferei sănătoase din familie. Dacă este o stare trecătoare, persoana care o resimte se va bucura de sprijinul celorlaţi pentru a traversa perioada dificilă. Dacă este vorba de o stare stabilă, de durată, trebuie solicitat ajutor medical înainte de a se provoca dezastre emoţionale sau evenimente nefericite ce nu mai pot fi reparate.
Lipsa de toleranţă, rigiditatea în gândire şi comportament
Disciplina excesivă sunt şi ele dăunătoare unei atmosfere familiale sănătoase. Mai mult decât ele însă, lipsa de afectivitate este nocivă pentru toţi membrii familiei. Într-o familie în care afectele nu sunt exprimate, nimeni nu rosteşte cuvinte drăgăstoase sau de alint, unde gesturile de afecţiune sunt reprimate, acolo sigur nimeni nu e fericit şi împlinit.
