Pasarile exotice Binsen (Bathilda ruficauda) sunt originare din Australia si se prezinta sub forma a doua subspecii: Bathilda ruficauda ruficauda Gould populeaza Queensland-ul si Bathilda ruficauda clarescens Hart care este raspandita in partea nordica a continentului australian de vest pana in Queensland.
Fac parte din ordinul Passeriformes si familia Estrildidae.
Aceste pasari, denumite de catre crescatori Binsen, populeaza in arealul lor natural regiunile mai umede, obisnuind sa formeze stoluri foarte numeroase. Traiesc mai ales pe langa lanurile inundate de orez, la marginea savanelor sau pe stepele uscate pe terasele din lungul raurilor.
Pasarile adulte au o lungime de aproximativ 12-13 cm. Exemplarele care apartin speciei Bathilda ruficauda ruficauda Gould au mai putine pete albe pe penajul de culoare rosie de pe frunte, cap si gat, comparativ cu exemplarele de la specia Bathilda ruficauda clarescens Hart. Ochii sunt de culoare galbena-brun si au in jur cate un inel rosiatic.
Penajul pe partea dorsala este cenusiu-verzui mat. Penele care acopera rectricele sunt brun-rosiatice si au marginile cu pete albe. Rectricele sunt de culoare brun-inchisa, iar penele cozii sunt rosii-carmin. Penajul pe partea inferioara a corpului este galbui spre alb. Zona anterioara a pieptului si flancurile sunt verzi-cenusii cu pete albe, ciocul este de un rosu aprins si picioarele galbene.
Specia Bathilda ruficauda clarescens Hart are penajul pe spate de culoare verde intens, pe partea inferioara este galben, iar culoarea rosie de pe cap este mai intensa si mai extinsa.
In Europa s-au facut multe incrucisari intre aceste doua specii, astfel, in timp s-au sters deosebirile intre cele doua subspecii salbatice. Asemenea exceptii pot fi intalnite si in arealul lor natural.
Se hranesc cu seminte bine coapte de graminee si ierburi, iar in perioada de reproducere (cand apar ploile) consuma si insecte. Cuibul este construit din frunze si fire de iarba verzi, mai rar cu fan, are forma unui glob cu orificiu de intrare/ iesire care se prelungeste uneori cu un coridor in foma de tub. Masculul cara materialele necesare cuibului, iar femela il construieste.
Pasarile Binsen sunt foarte vioaie, se misca tot timpul de pe o ramura pe alta, chemandu-se prin strigatul ,,siss-lic”, ,,tcec-tcec” sau ,,di-de-li-de”. Cele doua sexe se pot deosebi prin simplul fapt ca doar masculul canta. In perioada de imperechere masculul se asaza pe craca, aproape de femela, chiar lipit de ea, cu un pai in cioc si canta. Tine capul sus ridicat, se opreste din cantat si o giugiuleste cu ciocul. Sare dintr-o parte in alta si in final ,,calca” femela.
Exemplarele care se gasesc astazi la crescatori provin din imperecheri repetate de exemplare reproduse in captivitate, deoarece statul australian a interzis capturarea si scoaterea din tara a exemplarelor de orice specie. Binsenii sunt pasari pasnice, de obicei se comporta bine cu exemplarele din alte specii, doar in perioada de reproducere sunt putin agresive chiar si cu exemplarele din specia lor. Perechea isi ocupa cuibul in voliera apoi masculul alunga orice intrus care se apropie de cuibul sau. Este indicat sa se tina fiecare pereche intr-o colivie separata sau cuiburile sa fie amplasate in colturi diferite ale volierei.
In voliera se plaseaza arbusti stufosi pentru ca Binsenii sa-si poata construi cuiburi independente. In felul acesta penajul pasarilor este mai bine pus in evidenta, la fel si comportamentul placut al acestora.
Dupa ce a fost construit cuibul, femela depune 4-6 oua, care sunt clocite de ambii parteneri, schimbandu-se intre ei. Incubatia dureaza 12-13 zile, apoi din oua ies puii cu pielea de culoare galbena-rosiatica, acoperita de puf cenusiu. Femelele clocesc cel mai bine la varsta de doi ani si sunt insensibile la deranjamentele din partea crescatorului. In perioada de crestere a puilor, crescatorul trebuie sa le asigure o ratie formata din ou fiert maruntit amestecat cu pesmet, viermisori, pupe de furnica, mei si dughie. In volierele care se gasesc in aer liber, masculul prinde muste si insecte pentru hranirea puilor.
Dupa o saptamana, puii incep sa scoata sunete destul de puternice cerand hrana parintilor, iar dupa 20-25 zile au penajul cenusiu inchis cu cateva pene rosii la baza cozii si incep sa zboare. La inceput sunt foarte speriosi, se ascund prin diferite locuri, insa de regula se obisnuiesc repede si teama dispare. Dupa inca trei saptamani devin independenti si incep sa se hranesca singuri. Daca femela depune al doilea rand de oua, puii trebuie separati pentru a se evita posibilele certuri intre ei si pasarile adulte. In aceasta perioada pot fi hraniti cu salata, iarba, pupe de furnica si viermi taiati.
Dupa o perioada de 3-6 luni puii naparlesc incet, procesul terminandu-se abia dupa 8-12 luni. Deoarece masculul incepe sa cante de timpuriu, sexele pot fi deosebite mai devreme.
Pasarile Binsen traiesc destul de mult, chiar si pana la 15 ani, daca au conditii de intretinere corespunzatoare.
Video – Pasarile exotice Binsen (Bathilda ruficauda):
 sunt originare din Australia si se prezinta sub forma a doua subspecii: Bathilda ruficauda ruficauda Gould populeaza Queensland-ul si Bathilda ruficauda clarescens Hart care este raspandita in partea nordica a continentului australian de vest pana in Queensland.){kind=link}