Fobiile sunt oarecum comune si apar de multe ori in timpul copilariei, continuand sa se manifeste chiar si la varsta adulta. Fobia de insecte in general si de paianjeni in particular este una dintre cele mai comune in randul copiilor, insa nici adultii nu se pot lauda ca nu impartasesc uneori aceasta frica irationala!
Ce este o fobie?
Fobia reprezinta o frica – mai mult sau mai putin intensa – o frica irationala de obiecte, fiinte, situatii care nu prezinta vreun pericol real. Mai simplu spus, este normal si sanatos ca un individ sa simta frica si anxietate in fata unui lup liber, ce reprezinta clar un pericol iminent; nu mai este la fel de normal si rational ca acel individ sa simta o frica necontrolata in fata unui gandac sau paianjen, care nu il pot rani in nici un fel!
Fobiile sunt asadar frici irationale si de multe ori persoana stie ca nu are motive reale sa ii fie frica, stie ca nu este in nici un pericol – insa tot nu isi poate controla trairile si manifestarile. Copilul sau persoana cu o fobie va incerca sa evite pe cat posibil expunerea la subiectul fobiei sale, pana acolo incat evita anumite locuri, activitati, situatii.
Anxietatea, frica resimtita poate fi mai mult sau mai putin intensa: unele fobii nu deranjeaza prea mult viata persoanei, in timp ce altele o impiedica sa traiasca normal. Fobiile ar putea fi impartite in fobii de animale (frica de insecte si paianjeni, de serpi, soareci, caini), fobii situationale si sociale (frica de spatii inchise, de spatii deschise, de multimi, de vorbit in public), fobii legate de mediul inconjurator (frica de inaltime, de cutremure, de apa, de intuneric), fobii de ranire si sange.
Fobia starneste emotii negative: anxietate, frica, furie, sentimentul ca nu ai control, chiar panica. Ca simptome fizice, se pot manifesta: transpiratie, palpitatii, respiratie greoaie, ameteli, greata, vedere in ceata, tremuraturi, dureri. In cele mai grave cazuri persoana are un asa-numit atac de panica, pierzandu-si controlul de sine si facand orice pentru a scapa din situatie. De aceea o fobie intensa de insecte si paianjeni la copil il pot pune in situatii potential periculoase.
De ce are copilul fobie de insecte si paianjeni?
Dupa cum s-a mentionat, aceasta fobie generala de insecte si specifica de paianjeni este una dintre cele mai comune la copil si poate continua sau nu la varsta adulta. Ce anume cauzeaza aceasta fobie este greu de spus: cateodata este vorba de o experienta neplacuta cu o insecta; cateodata copilul observa aceasta frica la parintii sai si o preia pur si simplu.
Fobia de insecte si paianjeni la copii: ce poti face sa treceti peste aceasta fobie?
Mai important decat ce cauzeaza fobia de insecte la copil este modul in care parintii il pot ajuta sa treaca peste aceasta. Atentie! Daca fobia nu este una intensa si nu impiedica un copil sa isi indeplineasca activitatile normale, este poate de preferat sa nu interveniti in nici un fel; la urma urmei, multe dintre aceste frici, daca nu implica o frica exacerbata si panica, trec odata cu inaintarea in varsta. Si este cat se poate de usor de inteles ca unui copil nu ii place sa vada gandaci sau paianjeni!
Ca parinti, incercati sa observati in ce masura fobia afecteaza negativ viata copilului. Ii naste emotii intense, il face sa se manifeste exagerat, sa isi piarda controlul si sa intre in panica? Il impiedica sa indeplineasca activitati si il face sa evite anumite spatii (de exemplu, copilul nu vrea sa mearga la iarba verde de frica de insecte)? Il pune in situatii potential periculoase?
Cand decideti ca parinti sa incercati sa ajutati copilul sa treaca peste fobia de insecte si paianjeni, trebuie sa realizati doua fapte: va cere timp si rabdare, caci o astfel de frica nu poate fi stearsa foarte usor; si este posibil ca frica sa continue sa se manifeste, insa intr-o masura mult mai mica.
Trebuie sa stiti ca nu este de ajuns sa ii explicati copilului ca nu are de ce se teme; copilul maricel stie acest lucru, insa nu ii ajuta cu nimic frica irationala, el nu si-o poate controla. Si trebuie sa evitati cu orice pret “tratamente soc”, de tipul expunerii copilului, punandu-l fata in fata cu o insecta. Nu il va ajuta o astfel de abordare brusca. Inca ceva: NICIODATA nu va folositi de fobia unui copil pentru a il controla, a il ameninta sau pedepsi!!
Dimpotriva, tratamentul care poate ajuta un copil sa treaca peste fobia de insecte si paianjeni se refera la familiarizarea copilului cu subiectul fobiei sale si apoi o expunere treptata, in situatii calme. Foarte important: aceasta metoda este utila doar atunci cand copilul este de acord sa incerce si doreste sa scape de fobia sa. La fel, este adecvat la varste marisoare – nu incercati degeaba asa ceva cu un copilas de 2 ani!
La ce se refera familiarizarea copilului cu subiectul fobiei sale? Copilul trebuie sa afle cat mai multe despre fiintele de care se teme atat. Sa afle ca aceste fiinte, in primul rand, au existat dintotdeauna si niciodata nu au ranit o persoana (cu exceptiile reactiilor alergice). Si sa invete cat mai multe despre ele citind si urmarind documentare. Atentie: pana si imaginile la TV sau din carti ii pot naste frica, asa ca si aceste activitati trebuie facute putin cate putin.
Apoi, parintele va vorbi cu copilul in detaliu despre fobia sa. Este important sa se afle ce anume inspira teama: aspectul insectei, posibilitatea de ranire, modul in care se misca, zgomotul, teama de atingere? Ce se teme ca i s-ar putea intampla mai exact?
Apoi, se incepe o expunere indirecta: i se ofera copilului fotografii mari cu insecte si paianjeni; in tot acest timp, un parinte sta alaturi si ii vorbeste in mod linistitor. Apoi, i se poate cere copilului sa deseneze insecta de care sa teme atat, sa o deseneze atat in mod realistic, cat si ca o caricatura amuzanta. Apoi i se poate oferi o jucarie nostima ce reprezina acea insecta.
Urmeaza, dupa multe zile de antrenament, partea cea mai grea: expunerea directa; i se arata copilului insecta de care se teme intr-un borcan; parintele trebuie sa ramana langa el si sa ii vorbeasca. Primele dati, copilul se va uita din departare la borcan, apoi, zi cu zi, va face efortul sa se apropie. Dupa cum s-a spus, acest “tratament” cere timp, rabdare si dorinta copilului de a participa. Intr-o zi, el va putea sa se apropie de o insecta fara scutul protector al borcanului si isi va putea controla emotiile!
Cu pasi mici si desi, puteti ajuta copilul sa treaca peste fobia de insecte! In cazurile in care fobia de insecte este grava si afecteaza mult viata copilului vostru, ajutorul unui terapeut va fi extrem de util.