Temperamentul copiilor mici – când îi pedepsim și cum îi educăm

0
479
temperament copii Foto: intelligentnest.com
temperament copii Foto: intelligentnest.com

Despre temperamentul copiilor se poate vorbi chiar de la o varsta frageda, intrucat cei mici incep sa-si dezvolte trasaturile personalitatii incepand cu primii ani de viata, cu atat mai mult cu cat parintii s-au ingrijit sa le contureze o buna parte din trasaturile definitorii. Bineinteles ca aceste trasaturi, care, la randul lor, definesc temperamentul copiilor mici, nu rezulta numai din educatia pe care parintii le-au acordat-o celor mici, unele fiind si innascute. De pilda, psihologii ne spun ca incepand cu varsta de 3 ori 4 ani pana la 7-8 ani, temperamentul copilului incepe sa se dezvolte, altfel spus, cel mic isi sustrage fundamentele, care in viitor vor sta la baza educatiei lui, tocmai in acest timp. Acesta este, pana la urma, unul dintre motivele pentru care psihologii ii sfatuiesc pe parinti sa fie foarte precauti cum vorbesc, cum se comporta, atat in mediul familial, cat si in cel social, intrucat temperamentul copiilor mici depinde intr-o mare masura de acesti factori. Spre exemplu, unii copii vor fi retrasi, altii extrovertiti, sociabili si energici. Aceste trasaturi trebuie identificate inca din primii ani de viata, caci temperamentul copiilor mici poate fi corectat, daca este cazul, desigur, numai in primii 8 ani de viata. Apoi, urmeaza perioada in care cel mic incearca sa se adapteze, din prisma temperamentului pe care il are, cerintelor societatii. Cu alte cuvinte, copilul va incepe sa-si constientizeze intrutotul tipul temperamentului pe care il are, prin urmare, va incerca sa faca fata, exact asa cum este, cerintelor, fie ale scolii, fie ale familiei, fie ale societatii in general.

Pe de alta parte, vor fi copii care nu vor incerca sa se adapteze, devenind din ce in ce mai indepartati de ceea ce, de fapt, societatea inseamna. Acesti copii vor fi introvertiti, nu vor avea prieteni si, bineinteles, rezultatele scolare vor fi pe masura. In acest caz, parintii trebuie sa le observe de indata temperamentul si sa incerce sa corecteze sau sa umple golurile, chiar daca, de cele mai multe ori, din pacate, este putin cam tarziu, iar rezultatul rezida doar intr-o stare si mai adanca de confuzie a copilului. Cei mai multi parinti vad temperamentul copiilor mici ca fiind unul temporar, nicidecum ca fiind fundamentul temperamentului. Nimic mai gresit, cu atat mai mult cu cat unii parinti ignora semnele care ar trebui sa le dea de gandit din prima instanta.

De pilda, psihologii au impartit temperamentul copiilor mici in patru categorii: imaginativ pozitiv si imaginativ negativ, meditativ pozitiv si meditativ negativ. In categoria imaginativ pozitiv intra copiii extrem de energici, cu o imaginatie bogata, seriosi si care isi duc, aproape mereu, la bun sfarsit sarcinile pe care le aveau de rezolvat. La categoria opusa, intra copiii cu o imaginatie bogata, dar neseriosi, vioi si totodata, dezordonati, incapabili sa duca la bun sfarsit o sarcina. In cea de-a treia categorie, si-anume meditativ pozitiv, intra exact acei copii care sunt vioi, au calitati de lideri, sunt politicosi si, mai mult decat atat, sunt sociabili. In ultima categorie, poate cea mai paguboasa pentru ceilalti copii, si-anume meditativ negativ, intra copiii care au cam aceleasi calitati precum cei din categoria meditativ pozitiv, insa aceste calitati sunt folosite in defavoarea celorlalti. Copiii din aceasta ultima categorie au un temperament energic, insa, in acelasi timp, brutal, cei mici fiind mai degraba aroganti, lipsiti de respect, placandu-le in mod special sa-i terorizeze pe ceilalti copii de varsta lor.

Citește și:  Vezi dacă ești un părinte paranoic sau nu și care sunt cauzele care duc la paranoia!

Desi parintii sau chiar educatorii vor incerca sa corecteze un astfel de temperament, cel mic nu va raspunde pozitiv, ci dimpotriva. Tocmai de aceea, spuneam ca in primii ani de viata, parintii trebuie sa observe temperamentul copiilor si sa incerce de indata sa-l corecteze. Pe de alta parte, aceste tipuri de temperamente sunt parti, la randul lor, ale unor tipuri (flegmatic, melancolic etc.). Chiar si asa, acest lucru nu inseamna neaparat ca un copil este perfect incadrabil intr-un temperament sau tip anume. De regula, dupa cum si bine stim, un copil poate avea trasaturi contradictorii, in functie de stimulii exteriori, de situatie, ori de starea lui generala. La cealalta extrema, se afla copiii cu un climat familial nu tocmai favorabil, cu parinti care le aplica, chiar si atunci cand nu este cazul, pedepse de tot felul, de genul celor extreme, asa cum si in presa, s-au raportat cazuri fara precedent. Pedepsele, spun psihologii, trebuie sa fie cat mai educative cu putinta, si nicidecum extreme, care mai mult rau le fac celor mici. Din nefericire, temperamentul acestor copii, nu numai ca insumeaza trasaturi contradictorii, dar este si nepotrivit atunci cand nu ar trebui sa fie, si invers. Tocmai ca acesti copii nu vor sti carei situatii anume sa-i atribuie un tip comportamental, prin urmare se vor comporta cu totul diferit fata de cum ar trebui. Cu alte cuvinte, temperamentul copiilor mici trebuie corectat inca din primii ani de viata, daca este cazul, desigur, intrucat exista riscul ca atunci cand ne dorim cu adevarat sa corectam anumite carente, sa nu mai fie posibil.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.