Pastravul este o specie de pesti din familia salmonizilor, care se remarca printr-o mare varietate de culori. Acestia pot fi de culori mai deschise, precum verdele, argintiul sau auriul, dar si de culori mai reci, precum cafeniul, negrul sau albastrul inchis. Cea mai raspandita specie de pastrav din tara noastra este cea de pastrav comun. Printre alte varietati de pastrav, mai mentionam fantanelul sau pastravul curcubeu.
La maturitate, pastravii comuni pot ajunge pana la cinci-sase kilograme in greutate, respectiv aproximativ un metru in lungime. In general insa, pastravii nu prea depasesc unul-doua kilograme si patruzeci-cinzeci de centimetri. De altfel, cei mai mici de 20 de centimetri nu pot fi pastrati de catre pescari.
Mediul de viata pentru pastravii comuni este constituit din apele reci si limpezi de la munte. Ei prefera indeosebi sa traiasca pe langa zona izvoarelor, intr-o apa cu temperaturi cuprinse intre 10 si 19 grade. Peste aceasta valoare, apa nu mai este la fel de oxigenata, iar pastravul nu se mai poate hrani in mod corespunzator. In tara noastra, pastravul poate fi gasit in multe lacuri de la munte, precum Bucura, Zanoaga, Galcescu sau Lacul Rosu.
Acest peste se odihneste si isi pandeste prada la cotloanele din maluri sau la baza altor obstacole acvatice. In mod obisnuit, el se hraneste incepand cu rasaritul soarelui si pana la amiaza, cand temperatura incepe sa creasca. Totusi, atunci cand cerul este noros, pastravul prefera sa-si caute hrana pe toata durata zilei. Pestele prefera sa manance larve, crustacei de dimensiuni mici, pestisori sau musculite. In ceea ce priveste perioda sa de reproducere, aceasta debuteaza in octombrie si se incheie, de regula, in ianuarie.
Carnea pastravului este una dintre cele mai gustoase si tocmai din acest motiv el este vanat foarte mult, inclusiv de catre braconieri. Pastravul curcubeu se intalneste pe continentul nostru, dar si in America de Nord, Asia Mica sau Africa. La noi in tara, el se regaseste in pastravarii, dar si in multe dintre raurile de munte, la fel ca pastravul obisnuit.
Acest peste are un corp usor turtit, niste solzi mari, care-i acopera aproape toata suprafata. In general, el are in jur de 30-35 de centimetri si o greutate in jur de un kilogram. Cu toate acestea, au fost prinsi si unii pastravi curcubeu de 10-12 kilograme.
In ceea ce priveste culoarea sa, aceasta variaza in functie de varsta, de mediul in care traieste, de temperatura si de maturitatea sexuala. De regula, el este verzui sau galben, insa pe spate are nunate mai inchise. O caracteristica a pastravului curcubeu este marcata de petele negre din partea sa superioara.
In ceea ce priveste reproducerea sa, femelele de pastrav curcubeu depun intre 1500 si 2500 de boabe de icre/kilogram de la sfarsitul iernii pana la inceputul primaverii. In mediul natural din tara noastra, el nu se reproduce, din cauza lipsei conditiilor prielnice. Cu toate acestea, in captivitate, adica in pastravarii, se poate multiplica usor. La fel ca si pastravul comun si acest peste prefera sa manance insecte, crustacee sau pestisori, insa, de asemenea, nu refuza nici molustele sau viermii.
Fantanelul a fost introdus in Europa la sfarsitul secolului al XIX-lea, din Canada. La noi in tara, el apare la inceputul secolului al XX-lea, iar in prezent poate fi gasit in raul Putna, in Somesul Rece, in Nera sau in Lacul Beiu.
In legatura cu aspectul sau, acest peste are un corp alungit, cu solzii mai mici decat cei ai pastravului curubeu. Pe spatele sau se poate observa o culoare verzuie, insa si unele nuante maronii si brune. Partile sale laterale sunt de un verde deschis, iar abdomenul este de un roz-sidefiu. Inotatoarele acestei specii sunt de o culoare rosiatica, dar care mai prezinta si dungi albe si negre. Fantanelul se dezvolta mult mai repede decat ceilalti pastravi, atingand dupa primii doi-trei ani de viata aproximativ 50 de centimetri in lungime si 700-800 de grame in greutate.
La fel ca si pastravul comun sau pastravul curcubeu, si fantanelul traieste in apele montane, reci si cristaline, deoarece acestea sunt extrem de bine oxigenate. Temperatura optima pentru acesta se incadreaza intre 14 si 18 grade. In cazul in care apa este poluata, pestele nu va sta foarte mult si va merge in alte rauri.
Fantanelul prefera sa stea la panda pe langa picioarele de pod, unde isi asteapta victimele. Seara si dimineata, pe racoare, el porneste la vanatoare, nerezumandu-se doar la panda. Atunci cand se simte in pericol, nu ezita sa se ascunda. In ceea ce priveste hrana sa, fantanelul adora mustele, fluturii, larvele de moluste, crustaceele sau chiar si puii altor pesti de dimensiuni mai mici.
Masculii devin maturi din punct de vedere sexual pe la trei ani, in vreme ce femelele odata ce ajung pe la trei ani si jumatate-patru ani. Icrele sunt depuse, de regula, in lunile octombrie si noiembrie.
