Povești din taxi – Taxi, du-mă unde vrei!

Nu sunt fan TAXI chiar deloc și în războiul TAXI vs. UBER , scandez pentru UBER. Dar în fine… din vorbă în vorbă, stând la o un suc cu niște prieteni din București, am ajuns să ne amintim povești din taxi.

Primele mele drumuri prin capitală, m-au purtat prin fața unor mașini galbene, al căror scop este (cel puțin teoretic) să servească nevoia clientului de a se deplasa din punctul X în punctul Y. Dar, din păcate, nu este tot timpul chiar așa.

Povești din taxi – prima dată doare

– Bună ziua! Aș vrea să mă duceți pe strada cu flori la geam, numărul 13 ( nu mai știu numele străzii unde voiam să ajung, dar este irelevant)

– Bă, ești prost? Da’ asta-i după colț! (în caz că nu v-ați dat seama încă, acesta a fost răspunsul taximetristului)

Povești din taxi am mai multe: bani ceruți în plus, curse refuzate, șoferi certați cu bunul simț și multe altele. Poate tocmai de aceea am ales să nu mai folosesc acest mijloc de transport în capitală. La mine în Satu Mare, circul în general cu Prima Taxi, atunci când nu pot conduce – în general când se întâmplă să beau. Tot în general, sunt șoferi întregi la cap la această firmă, deși se mai rătăcește și la ei câte un răsărit.

Povești din taxi – ce am aflat de la prieteni

Am prieteni care încă (deși nu se știe pentru cât timp) mai folosesc serviciile TAXI. Să nu credeți că au avut parte de curse monotone, care nu merită povestite. Din contră…urmează să le aflați.

Povești din taxi – la noi nu-i ca-n occident

Nu știu ce ar fi viața noastră fără taximetriști. Jur. După ce, joi seară, am trăit un semi-soc când, în timp ce mă uitam pe geam si fumam o țigară într-un taxi, aud:
– Eu m-am însurat devreme, dar ne-am despărțit pentru că mie îmi place sexul occidental.

Până mi-am adunat țigara de pe jos ( îmi căzuse când se destăinuise domnul) am realizat ca probabil nu ar fi bine să întreb ce dracu’ e ala sex occidental. M-am făcut că nu aud. Nu a funcționat. Peste 30 de secunde liniștea e întreruptă de o întrebare care îmi era adresată:

-Stii ce zic?

Aveam multe răspunsuri posibile ( toate începeau cu WTF) dar m-am limitat la :

-Nu prea, eu îl prefer pe ăla oriental.

S-a uitat la mine ca si când îi aminteam de fosta nevastă, iar eu, intr-o atmosferă de „mare ți-e grădina Doamne…”, mă întreb după ce criterii se mai clasifică sexul.
3 zile mai târziu, astăzi, un nene de la Taxi 2000, mă întreabă :

– Stiti ce mi-as fi dorit eu să fiu?
-Nu, dar presimt ca o să aflu.
-Sofer pe ambulanță. Adică tot suntem noi taximetriștii obligați să știm să acordăm primul ajutor și să facem cursuri de MOAȘĂ.
-Ce faceți? !
– Bine ce să fac, vă las pe dvs. și mă duc acasă . Mi-a făcut nevastă-mea salată orientală.
-Occidentală nu vă face?
-Nu. Cum e aia?
-Nu știu. Întrebați prin stație, poate știe vreun coleg….

Povești din taxi – orice, doar bani să fie

M-am urcat la 20 de metri de Mitropolie. La Mitropolie i-a sunat telefonul:

-DA!DAA EU SUNT. SIGUR MI-A SPUS……MERG NU E PROBLEMA….PĂI CE SĂ VĂ ZIC,VREO 300 DE EURO…ÎN JUR DE 14 MILIOANE VECHI…DA ACCEPT ORICE.E OK ȘI ÎN DOLARI CANADIENI. CÂT SĂ FIE ? VREO 450 DE DOLARI CANADIENI…NU VĂ FACEȚI GRIJI NU E NEVOIE SĂ SCHIMBAȚI. V-AM ZIS ACCEPT ORICE.
(pauză)
-PĂI PÂNĂ ACOLO NU E AUTOSTRADĂ ȘI DE AIA. EU AJUNG LA DVS MÂINE DIMINEAȚĂ LA ORICE ORĂ. POT LA 7, LA 6, LA 5, LA 4

(eu chiar mă gândeam deja că s-ar putea să mă lase în drum si să ajungă la persona respectivă înainte să închidă telefonul).

SPUNEȚI ADRESA! ….DA,DA ȘTIU ZONA ÎMI NOTEZ ACUM.

În mometul ala mi-a aruncat (la propriu) in brațe un carnețel si un pix.

-Notează si tu o adresă!Bulevardul…. ( cu mine nu vorbea la fel de tare).

Am notat adresa pentru că nu mi-a oferit posibilitatea sa îl refuz.
Undeva pe la Pache a terminat discuția telefonică.

-Stiti mă duc la Botoșani mâine dimineață!
-Mișto! (altceva nu am stiut ce să îi zic)
-Am o prietenă si ea m-a recomandat unor canadieni evrei, care au bunicii in România. Acum au venit în țară si vor sa meargă trei zile la Botoșani. O să stau cu ei acolo, cred că sâmbătă ne întoarcem. Cât au ei treabă eu o să mă duc si pe la Ipotești. E aproape. Eu le-am zis că nu conduc cu viteză, nu fumez si nu beau. Nu sunt eu cu astea, se vede cu ochiul liber. Câți ani credeți că am? Am 50. ( a zis toate astea si încă unele pe care nu mi le amintesc fără pauză )
-Nu arătați. ( ce-i drept cred că mințea la faza cu 50!! )
-ȘTIU.

In viața mea nu am auzit un om vorbind mai tare la telefon. Pe de altă parte cred că omul si-a greșit codul CAEN, la cât de entuziasmat era cred că ar avea succes ca si casă de schimb mergatoare.

Povești din taxi – Taxi, du-mă unde vrei!

– Bună seara!
– Dacă mergeți în Pantelimon, Balta Albă…încolo…să știți că nu. În niciun caz!
– Nu ce?
– Nu merg în Pantelimon!
– Nici eu. Deci suntem în regulă. În Pipera mergeți?
– Aaa..nu. E foarte aglomerat.
– Berceni?
– Nu înțeleg. Până la urma mergeți în Berceni?
– Nu!!
– ????
–
– Unde doriți să mergeți?
– În 13.
– Păi urcați.
– Nu mulțumesc, voiam doar să văd ce cartiere vă plac.

Povești din taxi – mai bine lipsă

Vedeți voi, taximetria din România are multe carențe.

Într-o încercare de a face haz de necaz, vă întreb și pe voi: ce povești din taxi aveți să ne spuneți?