Papagalii Perus sunt de provenienta australiana. Ei au ajuns pe continentul nostru in secolul al XIX-lea. Cele dintai exemplare au ajuns in Marea Britanie la jumatatea secolului al XIX-lea. Dupa zece ani, aceasta specie de pasari era prezenta peste tot pe continent, fiind foarte iubit si apreciat. Deoarece australienii incepusera sa fie speriati de faptul ca ar putea sa-si piarda perusii din cauza exporturilor enorme, au dat o lege prin care acestea nu mai erau permise. Legea se mentine in vigoare si astazi.
In anul 1872 cercetatorii au ramas uimiti de aparitia unui perus de culoare galbena. In decurs de cativa ani, s-au obtinut alte cateva nuante, dintre care albul si albastrul au predominat.
In ceea ce priveste constitutia, acesti papagali sunt inalti de aproximativ 20 de centimetri si au maxim 50 de grame. Perusii care traiesc in salbaticie sunt verzi si galbeni. Pe gat, se remarca prezenta unor mici pete de culoare neagra, la fel ca si in cazul aripilor. Coada este siclam, in cele mai multe cazuri.
Picioarele perusilor sunt de obicei inchise, in negru sau maro. Ochii sunt si ei maronii. Ciocul are aspectul unui con si are o culoare verzuie.
Puii de perus prezinta culori mai inchise decat adultii, dar ei isi modifica penajul de doua ori pe an.
Din hrana acestor papagali nu lipseste ovazul, floarea soarelui sau meiul. In plus, este indicat sa-i hraniti si cu salate sau chiar cu iarba. Cand se reproduc, este bine sa consume galbenus de ou, pesmet, dar si legume proaspete. Aceste alimente vor fi folosite de catre mame pentru hrana puilor. Daca sunt liberi, ei vor manca si muguri de copaci sau de plante.
Pentru ca sunt pasari foarte jucause, perusii nu suporta sa fie lasati singuri in casa. De asemenea, ei pot deprinde foarte usor unele cuvinte, daca sunteti dispusi sa investiti din timpul dumneavoastra pentru asta.
Printre cele mai grave boli pe care perusii o pot contacta se refera la caderea penelor. Acest lucru se poate intampla daca nu sunt hraniti corespunzator. O alta boala comuna la acesti papagali este scabia, care poate afecta atat piciorusele, cat si capul lor.
Daca aveti ghinionul ca exemplarul pe care il cresteti sa pateasca asta, trebuie sa mergeti de urgenta la veterinar si sa ii ascultati sfaturile. Problemele de respiratie sunt si ele foarte prezente la perusi, insa se pot remedia rapid, prin cateva injectii. Intrucat unle afectiuni ale papagalilor pot fi contactate si de catre oameni, este de recomandat sa le tratati din timp si sa le acordati atentia necesara.
Pentru ca reprezinta o specie de papagali foarte simplu de reprodus, perusii nu intampina probleme mari daca doriti sa-i inmultiti. Atat femela cat si masculul sunt gata pentru imperechere pana in varsta de cinci luni. Cu toate acestea, este de preferat sa asteptati ca ei sa ajunga la un an inainte de a-i imperechea. Perusii sunt activi sexual pana la aproximativ cinci ani. Femelele depun ouale pe o durata de aproximativ 48 de zile. Ouale nu pot fi mai mult de sase.
Dupa trei saptamani, puii vor iesi. Este vital ca stapanii de pui de perus sa se asigure ca acesti pui sunt suficienti de grei si ca au o culoare stralucitoare, astfel riscul mortii lor este mare. In caz contrar, consultati veterinarul dumneavoastra. De indata ce puii vor deveni mai libertini, ei trebuie mutati intr-un alt adapost, unde vor deveni independenti si vor invata ce trebuie sa faca singuri. Acest lucru se va intampla dupa aproximativ o luna si jumatate de la nastere.
Daca vreti sa cumparati un perus, aveti nevoie intai sa luati sau sa fabricati un cuib pentru papagali. Veti gasi cuiburi in majoritatea magazinelor de specialitate. Dimensiunile acestuia ar trebui sa fie de 14 x 18 x 25 cm (L x l x h). Pentru cresterea puilor, adapostul trebuie sa aiba dimensiunile 62 x 30 x 40 cm (L x l x h).
Cum sa dresezi un perus:
Daca va ganditi sa dresati un perus, este bine sa stiti ca puteti incepe acest proces cand papagalul are in jur de trei luni. Veti introduce degetul dumneavoastra in colivie, foarte aproape de pasare. Nu va alarmati daca papagalul se va speria sau va va musca. Este o reactie normala. Dupa cateva minute, incercati din nou. Pana la urma, el se ve urca pe degetul vostru. Dupa cateva zile, papagalul se va obinsui cu dumneavoastra si nu va mai avea nicio retinere sa se agate de voi.
