Mreana, pe numele sau stiintific Barbus barbus, este una dintre speciile de pesti cele mai raspandite pe teritoriul romanesc si se gaseste in special in apele reci, curgatoare, in rauri si chiar in Dunare. Mreana face parte din familia Cyprinidae-lor, fiind raspandita in intreaga Europa, dar in special in partea centrala a continentului.
Mreana nu poate fi confundata cu alte specii de pesti, avand in vedere faptul ca are anumite particularitati. Corpul sau este fusiform, bine dezvoltat, atingand chiar 40-60 de cm. Este alungit inspre coada, capul este ascutit, terminandu-se cu un bot accentuat. Buzele sale sunt carnoase si prezinta de o parte si de alta doua perechi de mustati de culoare galbuie, cu o dunga rosie.
Corpul este acoperit in intregime de solzi, iar prima parte a inotatoarei dorsale a fost transformata intr-un os. Coada are forma unei cozi de randunica. Greutatea mrenei poate fi chiar si de 4 kg, existand, ce e drept foarte rar, si exemplare cu o greutate de 6-8 kg.
In ceea ce priveste coloritul, mreana are capul si spatele de culoare verde-aramiu, flancurile fiind mult mai deschise la culoare, uneori chiar aurii. In unele cazuri, corpul prezinta mici puncte negre, iar marginile inotatoarelor sunt inchise la culoare.
Mreana poate fi gasita in partea de mijloc a raurilor, deoarece viteza de curgere a apei este de aproximativ 1,5 m/s, iar adancimea apei este cuprinsa intre 0.5 si 2 m. Mai mult decat atat, acesta specie prefera locurile in care viteza curentilor este relativ mare. De cele mai multe ori sta ascunsa, de aceea prefera locurile unde pietrisul si plantele se gasesc din abundenta. In timpul zilei, sta la panda, bieninteles foarte bine ascunsa. Sa nu credeti insa ca mreana este un peste de prada. Nu. Ea se hraneste cu larve, melci, rame, dar prefera si hrana de origine vegetala.
Mreana atinge maturitatea sexuala in jurul varstei de 4 ani, iar reproducerea se realizeaza intre lunile mai si iunie, uneori tinand chiar pana in luna iulie. In aceasta perioada, mreana migreaza catre partea superioara a raului. Femelele vor depune icrele in functie de greutatea lor. Acestea sunt depuse, de cele mai multe ori, in locuri cu mult pietris.
Carnea acestui peste este foarte gustoasa, insa nu acelasi lucru se poate spune si despre icre, care sunt toxice, iar consumul acestora poate provoca grave probleme.
Pescuitul la mreana
Mreana poate fi pescuita chiar din luna aprilie, iar vara aceasta nu prea reprezinta o prada usoara. Abia in lunile de toamna mreana poate fi pescuita mai usor, avand in vedere faptul ca isi face provizii pentru iarna si se hraneste mai intens.
Pentru o captura mai rapida, pescarii avansati sunt de parere ca mreana poate fi prinsa mai usor in portiunile unde apa este mai linistita, de obicei in spatele picioarelor de pod sau in spatele altor obstacole, acolo unde mreana sta linisita la panda.
Pentru a pescui mreana se poate folosi o undita rezistenta, cu o lungime de aproximativ 3 m si o mulineta medie. Se poate folosi atat pluta, cat si plumbul. In ceea ce priveste momeala, aceasta poate fi variata, de la coji de paine, pana la cocoloase de branza foarte aromate. Mreana nu se va lasa prinsa usor, fiind una dintre cele mai puternice si energice specii de pesti de pe teritoriul romanesc.
