Copii crescand copii – ce se intampla atunci cand parintii sunt extrem de ocupati si de abia au cateva momente libere zilnic si, mai des, atunci cand parintele este singur si suprasolicitat? Copilul mai mare ajunge uneori sa substituie in mare masura parintii, ingrijindu-se de fratele sau sora sa mai mica. Nu rar se intampla ca un copil sa fie in principal ingrijit si crescut de catre frate sau sora, parintii lasand aceasta mare responsabilitate pe umerii acestuia (uneori din necesitate, alteori pentru ca nu realizeaza ce ii cer de fapt copilului mai mare).
Copii crescand copii: o sora mai mare ce are grija de casa si isi creste fratiorii, in lipsa mamei; un frate mai mare, care este nevoit sa o faca pe parintele fratelui sau surorii sale mai mici, parintii fiind prezenti prea putin acasa. Auzim aceste povesti deseori – si nu numai in familii cu probleme. Parintii suprasolicitati, plecati mult de acasa si preocupati de cariera pot ajunge sa paseze responsabilitatea pentru copilul mic asupra celui mare, negandindu-se la efectele acestei situatii. In special daca cel mare este deja adolescent, parintii pot crede ca nu este nimic in neregula in a-i cere sa isi creasca fratele sau sora, sa fie ingrijitorul sau permanent, zi de zi.
Copilul are nevoie in primul rand de parintii sai
Atunci cand copilul mic isi vede parintii constant preocupati de altceva, cand ei sunt cea mai mare parte a timpului plecati si nu prezenti in viata sa, el va crede ca nu conteaza pentru ei. Se va simti neglijat, indiferent daca fratele sau sora mai mare are grija de el. Aceasta pentru ca un copil nu are nevoie doar de ingrijirea practica: siguranta, mancare, igiena, ajutor; ci si de sentimentul de ocrotire, de confort emotional, de afectiune parinteasca.
Chiar daca nu ii lipseste nimic pe plan material, lipsa parintilor, neimplicarea lor il afecteaza, il face sa se simta nedorit. Un alt copil sau un adolescent nu poate juca rolul de parinte si nu ii poate oferi siguranta, stabilitatea, afectiunea, confortul emotional…
Copilul trebuie sa ramana un copil
Chiar daca cel mare este capabil sa aiba grija de fratior sau surioara si se descurca foarte bine, acesta este inca un copil! Iar a ii cere unui copil sa faca sarcini care in mod normal sunt atribuite unui adult constant inseamna a ii pune pe umeri o responsabilitate mult prea mare si a-l forta sa se maturizeze peste noapte… A-i fura, intr-un fel, copilaria: copilul trebuie lasat sa se joace, sa zburde, sa se bucure de varsta veseliei si inocentei si nu nevoit sa o faca prea des pe adultul…
A il lasa in fiecare zi cu cel mic, a ii cere sa se ocupe de treburile din casa si de ingrijirea fratelui sau sorei sale zilnic este prea mult. Cand sunteti nevoiti sa petreceti atat mult timp in afara casei amandoi, o solutie mai logica este ajutorul unuia dintre bunici, care isi poate asuma aceste responsabilitati.
Adolescentul are nevoie de libertate si nu sa devina prematur adult
Parintii foarte ocupati, de dimineata pana seara, se pot gandi ca un adolescent poate avea grija de copilul mai mic. Adevarat – insa nu trebuie transformat in bona sau substitut de parinte! La varsta adolescentei, desi a ii atribui unele responsabilitati in casa este benefic, a ii cere sa stea mereu cu fratele sau sora mai mica il face sa se simta sufocat. Adolescentul, chiar daca isi iubeste fratele sau sora, are nevoie de libertate, de timp cu prietenii, de timp pentru scoala. A nu putea sa te bucuri de varsta adolescentei deoarece devii prematur adult nu este niciodata un lucru pozitiv.
Un copil, chiar responsabil, nu poate substitui parintele
Oricat isi iubeste fratele sau sora, oricat de capabil este sa il ingrijeasca, sa se asigure ca este in siguranta, sa il ajute la teme, sa ii ofere mesele, copilul mai mare nu poate inlocui un parinte. Ce invata copilul de la un alt copil? Poate un copil sa ii ofere atat afectiunea necesara, cat si cunostinte, perspective, motivatii, valori in viata? Mai ales, poate el sa fie o figura autoritara, care sa impuna reguli celui mic si sa il invete ce este bine si ce este rau, sa il invete ce inseamna morala si valorile, sa il ghideze spre calea buna in viata? Nu, nu poate, caci el este inca tot un copil, care deodata a fost nevoit sa isi asume treburi de adult!
Totusi, este benefic sa implicati fratele sau sora mai mare in ingrijirea copilului mai mic, sa il incurajati sa petreaca timp impreuna cu acesta, sa tina la el si sa ii ofere atentie si afectiune. Si sa ii pasati unele responsabilitati este bine pentru el – sa il faceti sa se simta util si important in familie, sa se simta protectorul fratelui sau surorii mai mici si ajutorul pretios al parintilor.
Sa ii aratati cat de important este el pentru fratiorul sau sora mai mica si cata nevoie are cel mic de el. Sa ii dati chiar si responsabilitatea de a sta cu copilul uneori, atunci cand nu sunteti acasa, daca are o varsta adecvata. Insa a ii cere sa fie cel care creste copilul, care il are in grija zi de zi, nu ar trebui sa fie o optiune, chiar daca cel mare este capabil de aceasta sarcina!
