Nu iti vei uita niciodata prima dragoste… prima imbratisare, primul sarut, prima vorba de alint. Oricat de mult timp a trecut, nu vei uita ziua aceea in care ai vazut-o/l-ai vazut pentru prima oara, zilele de ganduri chinuite despre cum sa te apropii de el/ea, prima conversatie, prima intalnire, prima data cand te-a tinut de mana, cand te-a privit in ochi, cand v-ati sarutat… si cum v-ati despartit.
Prima dragoste este ca un ritual de maturizare, iti deschide ochii si iti arata ce este cu valva ce se face in jurul iubirii, iti dezvaluie secretele corpului tau si ale sexului opus. Stiai poate din reviste sau carti, dar intelegi cu adevarat doar cand simti… si desi poate primul sarut a fost stangaci si nu intru totul reusit, desi primele vorbe de iubire s-au dus de mult si nu ai mai vazut persoana care ti-a starnit primii fiori de o vesnicie, nu vei uita niciodata.
Prima dragoste nu este menita sa dureze, este doar un pas pe care toti oamenii il fac in drumul lor spre adevarata iubire, cea care va dura o viata, un drum presarat cu mai multe sau mai putine iubiri trecatoare… Dar nici una nu va ramane in sufletul tau ca prima dragoste. Poate nici nu a durat mult, poate dupa o saptamana ea/el si-a gasit o alta iubire si ti-a frant inima, dar vei ramane mereu cu amintiri dulci-amare pe care le vei pastra pururi undeva ascunse. Iar daca revezi persoana aceea atat de speciala pentru tine in acel moment trecut, poate te vei simti trist si pustiu pentru ca acum ea/el nu mai inseamna nimic pentru tine… Dar vei rememora trecutul si vei zambi…
De ce oamenii nu uita vreodata de prima dragoste? Pentru ca este singura cu adevarat pura, este singura oara cand v-ati trezit neajutorati, nehotarati, tematori si visatori… Imbinarea dintre frica imensa de a fi refuzat si speranta nebuna de a fi iubit este un sentiment coplesitor. Doar la prima dragoste esti cu adevarat sincer, cu adevarat inocent, caci dupa aceea, vei sti ce trebuie sa spui si ce nu, ce trebuie sa faci si ce nu…
Pe masura ce treci prin mai multe relatii, te bazezi pe experienta acumulata si iti formezi o „tehnica”, o agenda mentala in care ai trecut toti pasii care au succes si toti pasii care te pot duce la esec. Nu mai esti tu, instinctiv, natural si inocent, cum erai atunci, acum deja mintea te opreste sa spui un anumit lucru pentru ca s-ar putea sa o/il sperie, sa faci un anumit lucru pentru ca s-ar putea sa o/il jigneasca…
Impulsivitatea de care aveai parte la prima dragoste acum este strunita de toata experienta acumulata de-a lungul timpului. De aceea e bine sa stai uneori si sa-ti amintesti pur si simplu: ce ganduri aveai, cum te simteai, cum era ea/el, ce faceati impreuna. Incearca sa aduci ceva din acel eu al tau trecut, acel eu inocent si sincer in sinele tau prezent. Incearca sa-ti privesti partenerul actual cu ochii aceia sinceri de copil. Si incearca, macar pentru o seara, sa te simti iarasi copil: spune-i exact ce iti trece prin minte, inchide-ti ratiunea de adult undeva, intr-un coltisor si lasa din frau instinctul, impulsivitatea!
Nu vei mai simti niciodata amalgamul acela incantator si infricosator de sentimente si emotii pe care le aveai la prima ta dragoste. Vei avea iubiri mai intense, iubiri mai de durata, iubiri mai pasionale, pana ce vei gasi si adevarata iubire, aceea despre care stii pur si simplu fara a stii si de ce, ca iti era menita. Dar nici chiar adevarata te iubire nu va fi ca prima dragoste! Pentru ca pe drum ai pierdut ceva din tine, ti-ai lasat inocenta si sinceritatea deoparte, caci acum stii regulile jocului. Dar adevarata iubire iti va da ceva ce prima nu ar fi putut sa-ti dea vreodata: sentimentul ca esti acasa, ca ii apartii complet celuilalt si ca el iti apartine, ca formati un tot complementar si ca nimic nu va va desparti.
Poate te simti trist pentru ca prima dragoste nu a durat pentru ca unul dintre voi a plecat. Tristete fara sens, caci prima dragoste nu este menita sa dureze. Foarte putine persoane pot spune ca au ramas impreuna cu prima lor iubire, iar acele persoane vor simti la un moment dat un regret, regret ca nu au explorat indeajuns terenul iubirii, ca nu au avut rabdare sa stie cu adevarat daca partenerul este „the one” sau nu.
Un motiv des intalnit pentru infidelitatea intr-o casatorie: unul dintre parteneri simte nevoia sa afle cum este cu altcineva, sa se asigure daca a facut sau nu o greseala casatorindu-se cu primul partener de care s-au indragostit! Insa daca trebuie sa se culce cu altcineva pentru a se asigura ca nu au facut o greseala, deja intreaga lor casnicie este o greseala! Aceasta situatie apare, din pacate, des pentru ca multe cupluri tinere si nestiutoare actioneaza impulsiv si se casatoresc fara a fi jucat jocul iubirii!
Deci, prima dragoste trebuie sa ramana vie doar in amintirea ta, trebuie sa fie acel moment in care ai crescut putin, ai simtit in sfarsit pe pielea ta emotiile vibrante ale iubirii si emotiile devastatoare ale despartirii! De acum incolo, puritatea ta s-a dus, si nu este vorba de puritatea fizica, ci de cea sufleteasca, acea stare de gratie in care tu esti tu, fara false pretentii si fara false acte si ceri sa fii iubit doar pentru tine insuti. Aminteste-ti de acea perioada si nu o regreta, gandeste-te doar la cat de frumos si ciudat a fost si cat de multe ai invatat. Si fii recunoscator pentru ca s-a intamplat!