Adolescența este o perioadă de tranziție în care apar schimbări fizice, sociale și psihologice, care provoacă trezirea emoțională. Cea mai mare provocare a adolescenților este reglarea emoțiilor. Controlul emoțional este legat de dezvoltarea socială, concentrarea atenției, realizarea la școală, comportamentul prosocial, calitatea interpersonală, abilitatea de rezolvare a problemelor, sănătatea fizică și psihică.
Află în acest articol care sunt principalele probleme din viața adolescenților. De ce au anumite suferințe, de ce nu au încredere în forțele proprii? Care sunt cerințele lor, dar nimeni nu-i ascultă? Ce influență poate avea comercializarea băuturilor energizante asupra comportamentului adolescenților?
Navigare rapidă în articol:
- Dragostea de sine la adolescenți
- Ce spun studiile RMN despre creierul adolescenților?
- Adolescenții se luptă cu anxietatea și perfecționismul
- Adolescenții sunt speriați de schimbările climatice
- Dependența de jocuri pe calculator la adolescenți
- Adolescenții și băuturile energizante
1. Dragostea de sine la adolescenți
Majoritatea adolescenților din ziua de azi sunt nesiguri pentru că nu au un centru de viață solid. Și ei doresc să se sprijine pe cineva, iar ideal ar fi pe familie sau părinți, pe prieteni sau pe o relație. Oamenii nu sunt perfecți, au defecte, dar unii pot fi puncte de sprijin în viață, iar aici ne referim la părinți. Totuși asta nu înseamnă că tinerii trebuie să se bazeze doar pe cei din familie.
Mulți adolescenți nu au susținere din partea cuiva și asta le afectează fiecare parte a vieții lor, chiar și atitudinea și personalitatea. Dragostea de sine este un lucru important și le poate da un imbold în cultivarea încrederii. Pentru a se pregăti pentru viitor, adolescenții trebuie să-și crească stima de sine, astfel își vor da seama de ce sunt capabili, ce abilități au, de faptul că încrederea în forțele proprii contează enorm în viață.
Viața trăită în viteză, „pe repede înainte”, produce stres și oboseală. Ăsta este motivul pentru care tinerii spun mereu: „Sunt stresat!”
Specialiștii spun că respectul de sine al adolescenților, cât și simțul valorii, au un rol deosebit în viața acestora. Este vorba despre mai multe domenii diferite și anume: atractivitatea fizică, competența atletică, conduita comportamentală, competența scolastică, acceptarea socială, satisfacția în munca pe care o fac, prietenia strânsă și relația romantică.
Pentru a se simți mai încrezători și inspirați, adolescenții trebuie încurajați spre domeniile lor de interes și cu siguranță cei apropiați ar trebui să facă asta, să le laude abilitățile speciale pe care le au.
2. Ce spun studiile RMN despre creierul adolescenților?
Conform studiilor RMN realizate de cercetători, s-a demonstrat faptul că există modificări ale creierului la adolescenți. Aceste modificări au un impact asupra emoțiilor, cogniției și comportamentului. Acestea au fost prezentate într-un articol de la Institutul Național de Sănătate Mintală (NIMH). Studiul s-a realizat pe 2 000 de tineri, timp de doi ani. S-a evaluat imagistica creierului, schimbările neuropsihologice, comportamentul, ADN-ul.
Iată ce au spus cercetătorii:
- „Materia cenușie crește în volum până la vârsta adolescenței timpurie; ea scade apoi în volum până la bătrânețe.” Cu ajutorul RMN-ului s-au observat aceste diferențe, s-a studiat anatomia și fiziologia creierului fără a folosi radiații ionizante.
- Unul dintre cercetători – Dr.Giedd – a precizat că „în această perioadă a adolescenței au loc schimbări neurobiologice și de comportament.”
- Cercetătorii au reușit să ofere noi perspective asupra dezvoltării creierului. Ei au spus despre schimbările creierului în timpul copilăriri și perioadei adolescenței.
- „Căutarea noutății, a senzațiilor și asumarea riscurilor, dar și comportamentul aparent nechibzuit la adolescenți sunt în legătură cu fiziologia creierului acestora, cu dezvoltarea în perioada adolescenței.”
- Schimbările cognitive și comportamentale care au loc în timpul adolescenței pot fi înțelese din perspectiva funcționării crescute a creierului.
- Emoționalitatea ridicată care apare în special la adolescenți are legătură cu zonele emoționale ale creierului acestora, care diferă de cele ale adulților. Creierul continuă să se dezvolte structural în perioada de adolescență și chiar până la vârsta adultă.
Amigdala – Centrul de procesare al emoțiilor, parte a creierului uman
Amigdala este principalul centru emoțional din creier și ea suferă o dezvoltare structurală în perioada adolescenței. Studiile au arătat că există căi neuronale care transportă informații senzoriale direct la amigdală, ele ocolesc cortexul și sunt mai plastice la adolescenți decât la adulți. Reglarea amigdalei are legătură cu comportamentul emoțional. Comportamentul emoțional în adolescență este mai puțin precis și mai irațional, pentru că este condus mai mult de structurile subcorticale, decât de structurile corticale.
3. Adolescenții se luptă cu anxietatea și perfecționismul
Părinții ar trebui să facă ceva să remedieze aceste probleme ale adolescenților. O metodă bună ar fi prin inversarea acestor tendințe negative, îngrijorătoare. Ideea este de a găsi metode prin care adolescenții pot dezvolta obiceiuri mentale și puncte forte, prin care pot deveni mai pozitivi și încrezători în forțele lor.
De exemplu, s-a constatat faptul că adolescenții, care au un comportament mai generos, au și un respect de sine mai bun. Ajutându-i pe alții, ei de fapt devin mai siguri pe ei.
Adolescenții care au o stimă de sine scăzută pot dezvolta simptome depresive
Un studiu din anul 2018, arată că stima de sine scăzută la adolescenți poate dezvolta depresia la aceștia. Studiul s-a realizat pe adolescenți care au vârsta de 11 ani (adolescența timpurie), de 14 ani (adolescența mijlocie), de 16 ani (adolescența târzie) și de 22 de ani (adolescența adultă timpurie). Rezultatele studiului au demonstrat cele spuse mai sus:
- Stima de sine scăzută poate afecta sănătatea psihică a adolescenților, le dezvoltă simptome depresive
- Cei mai afectați de depresie sunt tinerii cu vârsta medie de 16 ani și 22 de ani, deci care sunt la vârsta de adolescență târzie și la vârsta adultă timpurie
- Stima de sine scăzută produce și agravează depresia
- Respectul de sine afectează și alte provocări de dezvoltare din timpul adolescenței, cum ar fi remodelarea relațiilor sociale și formarea identității personale
- Stima de sine scăzută la tinerii de 11-15 ani poate crește riscul de apariție al tulburărilor depresive mari, la vârsta de 26 de ani
- Adolescenții care au la vârsta de 12-16 ani o stimă de sine scăzută pot suferi de simptome depresive la vârsta adultă, la 35 de ani.
De ce depresia crește brusc în perioada adolescenței?
Stima de sine scăzută este legată de relațiile sociale neplăcute și poate duce la depresie. Adolescenții care se simt respinși, sau care nu reușesc să se integreze în medii sociale, au o stimă de sine scăzută și dezvoltă depresia. Cei care au o stimă de sine mai ridicată, pot avea relații interpersonale mai plăcute.
Adolescenții trebuie să aibă un control al emoțiilor, să aibă capacitatea de a-și recunoaște și aprecia emoțiile. De asemenea, ei trebuie să aibă abilitatea de a înfrunta emoțiile celorlalți. Asta reprezintă un factor important în comportamentul social. Adolescenții care își pot conștientiza și regla emoțiile au un risc mai mic de a dezvolta depresie, comparativ cu cei care nu au capacitatea de a-și controla emoțiile.
Tinerii care au o stimă de sine ridicată au parte de mai multă stabilitate, de emoții pozitive și de modificări emoționale mai mici, comparativ cu cei care au o stimă de sine scăzută.
Provocările de dezvoltare ale adolescenților
Aceste provocări de dezvoltare au legătură cu mediul social. Ele includ schimbarea relațiilor cu cei din familie, schimbarea școlii, formarea identității și altele. De cele mai multe ori, lipsa contactului social poate duce la apariția simptomelor depresive, dar și a altor probleme, cum ar fi anxietatea.
Adolescenții au nevoie de sprijin social. Lipsa acestuia poate crea depresie. Adolescenții care au o stimă de sine înaltă, nu au probleme sociale sau depresive. Cei care au o stimă de sine scăzută evită să se implice în interacțiuni sociale și să evite anumite probleme ce le pot afecta și mai mult sinele. Din păcate, asta duce la o lipsă de abilități sociale, care de obicei se învață în diferite ocazii, în mediul social.
Abilitățile sociale sunt necesare în viață, pentru interacțiuni sociale de succes. Adolescenții care își dezvoltă abilitățile sociale, vor avea mai puține probleme sociale comparativ cu cei care evită interacțiunile umane.
S-ar putea să te intereseze și articolul: De ce suferă adolescenții de anxietate și depresie?
4. Adolescenții sunt speriați de schimbările climatice
Majoritatea adolescenților americani sunt convinși de faptul că schimbările climatice le vor afecta negativ viața. Ei au fost inspirați de adolescenta de 16 ani – Greta Thunberg – care este o tânără activistă din Suedia, ce a avut un discurs impresionant, care va intra în istorie.
Ea și-a manifestat furia pentru liderii lumii care nu fac nimic să salveze planeta. Uneori furia este necesară, mai ales dacă servește unui scop. Furia întărește discursul și reflectă foarte bine cât de gravă este problema. Greta Thunberg a amintit liderilor lumii să ia măsuri urgente pentru a combate schimbările climatice.
„Suntem în toiul unui colaps climatic, și ei nu pot vorbi decât despre bani și despre basme privind o creștere economică eternă. Nimic din toate acestea nu este normal. Eu nu ar fi trebuit să fiu aici. Ar fi trebuit să fiu la școală, pe celălalt mal al oceanului. Și tot voi apelați la mine pentru speranță? Cum îndrăzniți?! Mi-ați furat visele și copilăria cu vorbele voastre goale. Și totuși, fac parte dintre cei norocoși. Sunt oameni care suferă. Sunt oameni care mor. Ecosisteme întregi se prăbușesc. Ne aflăm la începutul unei extincții în masă. Iar voi nu vorbiți decât despre bani și despre basme privind o creștere economică eternă. Cum îndrăzniți?!”
Vezi aici discursul lui Greta Thunberg:
5. Dependența de jocuri pe calculator la adolescenți
Conform unui studiu realizat de cercetători, 85% dintre adolescenții (care au participat la sondaj) joacă jocuri video pe calculator. Aproximativ 10% dintre aceștia sunt dependenți de jocuri pe calculator și au anumite probleme create de această dependență. Un procent de 18,3% joacă jocuri video în fiecare zi.
Jocurile pe calculator pot afecta starea de sănătate mintală a adolescenților și bunăstarea lor, pot duce la obsesie și dependență. Aceste stimulatoare din punct de vedere vizual și intelectual, au consecințe asupra vieții adolescenților.
Specialiștii spun despre adolescenții dependenți de jocuri pe calculator că au mai multe probleme:
- Stima de sine scăzută
- Lipsa de încredere în sine
- Un risc mai mare de depresie
- Lipsa interacțiunii sociale
- Petrec puțin timp cu familia și prietenii
- Nu mai acordă atenție asupra studiilor, pot avea dificultăți la școală și note slabe
- Nu dorm suficient și au o stare de oboseală creată de calculator.
Conform unui studiu de pe NCBI, adolescenții care suferă de hiperactivitate sau de tulburare de deficit de atenție (ADHD) și joacă jocuri video în mod frecvent își pot agrava simptomele acestor boli. Studiu s-a realizat pe un număr de 29 de copii care aveau vârsta cuprinsă între 6-16 ani. Cercetătorii au ajuns la concluzia că tinerii care suferă de ADHD au un risc mai mare de a deveni dependenți de jocuri pe calculator. În plus, aceștia au prezentat probleme asociate cu această dependență de jocurile video.
Un alt studiu a arătat și faptul că băieții, care au tulburări de spectru autism, au un risc mai mare de utilizare excesivă și problematică a jocurilor video. Oamenii de știință consideră că simptomele de neatenție sunt asociate cu utilizarea de jocuri video.
6. Adolescenții și băuturile energizante
Potrivit specialiștilor în domeniul sănătății, aportul de cofeină ridicat la adolescenți este legat de efectele adverse asupra sănătății lor. Într-un studiu de pe ncbi.nlm.nih.gov, apar discutate aceste riscuri și anume:
- Cofeina în perioada adolescenței are un impact negativ asupra procesului de învățare
- Cofeina afectează calitatea somnului, produce insomnie
- Băuturile energizante pot crea probleme cardiace la adolescenți
- Aportul de cofeină produce iritabilitate, anxietate și alte simptome de sevraj
- Cofeina poate face creierul unui adolescent să fie receptiv și la alți stimuli
- Consumul de băuturi energizante duce și la alte comportamente nesănătoase la adolescenți (consum de alcool, fumat și chiar de droguri).
În prezent, majoritatea băuturilor energizante au un nivel mai mare de ingrediente menite să stimuleze energia (cofeină, taurină, suplimente pe bază de plante, guarana, zahăr și altele). Ele conțin cofeină, care dacă este în exces în organism, produce riscuri pentru sănătate.
Reclamele televizate și difuzate pe numeroase canale de cablu și rețea prezintă aceste băuturi energizante. Multe dintre ele apar pe canale TV care sunt urmărite în mod frecvent mai ales de adolescenți sau tineri. Asta arată că producătorii vizează adolescenții cu publicitatea lor.
Medicii spun că adolescenții nu trebuie să consume astfel de băuturi energizante, pentru că au cofeină și alte stimulente care, în cantitate mare, pot avea riscuri negative, potențiale pentru sănătate.
