Decidem pentru copiii noștri sau îi lăsăm să aleagă singuri? Am oferit la un moment dat, o gustare dulce unui copil. Mi-a răspuns că nu are voie să mănânce, pentru că ține post. Copilul nu părea nici trist, nici revoltat atunci când mi-a spus asta, dar mi-a rămas mie în minte…
Cu gândul acesta în minte, mă chinuie o întrebare.
Când avem voie să decidem pentru copiii noștri?
Nu cred că acel copil, a luat el singur decizia de a ține post. Stau și analizez când ar trebui noi să ne oprim din a decide în locul copiilor noștri. Nu este vorba strict de situația de mai sus, de la ea doar s-a aprins un beculeț în mintea mea. Este valabil în orice…de la vestimentație, la activități extrașcolare, la modalități de a își petrece timpul liber.
Eu aș vrea să cred că i-am dat suficientă libertate baiețelului meu, dar evident au fost și cazuri în care mi-am manifestat autoritatea părintească.
Avem voie să decidem pentru copiii noștri când se pune problema siguranței și a lucrurilor cu efect negativ
Un adult știe mai bine când trebuie să spună stop. Dacă vorbim despre lucruri extrem de importante, care pot afecta pe termen lung, îi explicăm decizia pe care o luăm. Dacă este vorba de lucruri mai mărunte, discutăm situația cu el, dar îl lăsăm să hotărască singuri. Sper eu că astfel, pe viitor, ne va cere părerea de fiecare dată când va fi cazul. Îl sfătuim, îi spunem cum vedem noi lucrurile, dar ne și asigurăm că decide în cunoștință de cauză.
De exemplu, am văzut într-un supermarket doi părinți care cumpărau pijamale pentru fetița lor. Aceasta din urmă își dorea una de culoare albă, dar ei au preferat să îi cumpere una roșie. Mă întreb, oare atât de importantă era culoarea, astfel încât să nu lași copilul să aleagă?
La masă nu decidem niciodată în locul lui, la restaurant nu comandăm fără să îl lăsăm să se uite în meniu
Niciodată nu am forțat copilul să mănânce lucruri care nu îi plac, chiar dacă eu știu că sunt sănătoase. Este valabil și în cazul jucăriilor și al hainelor. Sigur, nu îmi plac toate tricourile lui. Are jucării care mi se par inutile. Dar îl las să se convingă singur de asta.
Când există mai multe opțiuni, îl las să aleagă singur
Aici e simplu. Dacă în weekend mergem la cinema și nu știm ce dorim să vizionăm, îi citesc toate descrierile filmelor potrivite pentru vârsta . Dacă are întrebări îi răspund și apoi îl las să decidă singur.
Voi ce credeți? Când avem voie să decidem pentru copiii noștri? Când hotărâm noi și când îi întrebăm pe ei?
