Lupinul reprezinta o planta din familia legumelor ce cuprinde nu mai putin de 280 de specii. Aceasta planta perena erbacee este originara din America de Nord si poate atinge inaltimi de maxim 3 metri.
Forma frunzei este o carte de vizita pentru aceasta planta, prezentand o culoare verde deschis catre verde-cenusiu cu fire argintii, care se afla pe trunchiul florii din abundenta. Florile sunt asezate dens intr-o tepusa erecta, fiecare floricica avand o forma unica, asemanatoare unei bonete. Fructul este o pastaie ce contine cateva seminte.
Lupinul este utilizat in tarile mediteraneene in gatit, in special in Egipt, Portugalia, Italia, si in Brazilia. Leguma galbena ce tine loc de samanta se foloseste in mancare inca de pe vremea romanilor si se consuma murate in solutii sarate. Acum acestea nu si-au pierdut intrebuintarile gastronomice, fiind mai ales folosite in mancarurile vegetariene.
Lupinul are aminoacizi esentiali si poate fi cultivat in climate temperate si calde, astfel ca se transforma intr-o buna alternativa la soia. Multe specii mediteraneene sunt industrializate si consumate sau folosite drept materie prima in producerea de alimente vegetariene.
Aceasta planta ajuta in agricultura, fiind un companion bun la straturile de castraveti, broccoli, spanac si dovlecel.
Lupinii reprezinta plante ornamentale foarte populare. Acestia se gasesc in numeroase specii si hibrizi, ajungand sa fie considerate plante obisnuite in gradini. Alte specii sunt considerate invadatori acolo unde isi depasesc zona nativa.
Un mare dusman al lupinilor sunt moliile si fluturii, care considera aceste plante o buna masa pentru larve. Antracnoza, putrezirea radacinii si ofilirea sunt bolile la care este susceptibila aceasta planta.
Lupinul nu este doar benefic omului, acesta continand si substante periculoase precum alcaloidele, izoflavonele, lupinina si sparteina. Persoanele alergice la alune ar trebui sa evite lupinii. Vitele pot muri daca ingereaza aceste plante, asa ca fanul trebuie sa nu contina urme ale acestora.
