Fiul meu e homosexual – ce sa ma fac?! Aveti aceasta problema? In primul rand, nu intrati in panica, nu trageti concluzii pripite si nu va ganditi cum sa il “vindecati”! Banuiti ca este homosexual din cauza comportamentului si a anumitor ciudatenii – nimic nu este sigur! Nici macar daca va spune, nu este inca sigur…
De ce va ganditi “fiul meu e homosexual – ce sa ma fac”? Din cauza anumitor semne, cum ar fi faptul ca de mic a preferat jocurile fetitelor, ca nu a avut nici o iubita si nu se uita deloc cu interes la fete? Din cauza ca nu are un grup de baieti prieteni si se comporta ciudat de fata cu un baiat? Din cauza ca, desi nu este interesat de fete, pare ca se intelege foarte bine cu anumite colege? Este restras, are gesturi, comportamente putin efeminate? Are preferinte ciudate pentru un baiat de varsta sa? Ati gasit niste fotografii sau filmulete ciudate in camera sa? Aceasta ar putea fi semne ca fiul tau este homosexual, dar nu este o certitudine!
Nu trageti concluzii pripite! Baietii sunt foarte confuzi in timpul adolescentei, cand pot fi excitati din orice. Chiar el poate crede ca este homosexual din cauza anumitor manifestari fiziologice, care de fapt se pot intampla oricui. Ce fel de manifestari? De exemplu, adolescentii pot avea erectii involuntare destul de des – daca i s-a intamplat de cateva ori, in timp ce era cu un baiat sau era in vestiarul baietilor, va trage si el o concluzie pripita si deci va incerca sa afle daca este, intr-adevar homo (uitandu-se la poze, filme cu barbati)!
Baietii adolescenti tind si sa priveasca involuntar alti baieti dezbracati – insa aceasta nu din atractie, ci din nevoia de comparatie (dar el poate crede altceva). In plus, la aceasta varsta, hormonii o iau pur si simplu razna, asa ca poate avea vise sexuale cel putin ciudate care sa il faca sa creada ca e gay. Deci daca chiar si el poate sa traga concluzii grabite, nu faceti si voi asta – doar odata cu maturizarea fizica, sexuala si emotionala, adevarul va fi cert.
Nu are iubite? Nu a avut niciodata vreo iubita si nici nu prea vedeti ca ar fi interesat de asa ceva? Explicatia mai sigura este ca e foarte timid, asocial si crede ca nu are sanse sa cucereasca o fata! Sau poate ca pur si simplu inca nu s-a dezvoltat mult interesul sexual – baietii se maturizeaza mai greu si chiar la 14-15 ani, pot fi mai fascinati de jocuri pe computer decat de fete!
Informati-va. Daca banuiti ca fiul vostru e homosexual si va intrebati ce va faceti, intai informati-ca adecvat despre homosexualitate – de la medici specialisti si din articole din reviste psihologice (nu de la cunostinte, nu de la TV, nu de pe Net)! Trebuie sa stiti cat mai multe despre homosexualitate si sa fiti siguri ca nu este o boala fizica, nici psihica si in nici un caz nu este alegerea voluntara a fiului vostru! Desi altii spun altfel, e deja demonstrat ca homosexualitatea e innascuta, determinata cel mai probabil de anomalii cromozomiale, insa nu este o boala si structura psihica a copilului vostru este cea a oricarui om normal!
Rolul vostru. Da, nici nu vreti sa va ganditi la asta, este prea greu! Va este frica sa va ganditi si este poate una din cele mai dificile situatii prin care poate trece un parinte. Insa, daca nimic nu va ajuta, ganditi-va macar ca se putea mai rau, mult mai rau. Preferati cumva sa va pierdeti fiul, sa aflati ca e grav bolnav sau ca este delincvent? Insa atentie – acum vi-l puteti pierde emotional, daca nu incercati sa fiti toleranti. Desi este atat de greu, daca nu veti fi un sprijin, veti contribui la izolarea fiului vostru si la acumularea frustrarilor.
Studiile arata ca psihicul homosexualilor este normal, insa ca ei se confrunta cu un stres enorm si frustrari periculoase din cauza respingerii, a prejudecatilor, a injuriilor suferite – in societate, dar si de catre cei dragi. Nu va alienati fiul, nu spuneti lucruri de genul “nu e fiul meu” de fata cu el! Veti contribui la izolarea, nefericirea, depresia lui. Si nici macar inca nu este 100% sigur! Reactia voastra e deosebit de importanta – fiti pregatiti pentru o discutie, insa fara injurii, insulte, critici, lamentari. Patrati-va de fata cu el calmul.
Discutii. Nu fortati o discutie, oricat vreti sa aflati adevarul. Daca el nu vine la voi cu intrebari, asteptati sa fie pregatit, poate ca nici el nu stie care este realitatea acum. Nu il intrebati direct daca e homosexual, caci puteti sa il faceti sa creada ca asa e – daca voi, in care are incredere, credeti ca e gay, atunci va crede ca chiar este!
Tolerare. Fiul meu e homosexual – ce sa ma fac: chiar acest mod de exprimare arata cat de dificila este situatia. Suna greu de acceptat, mai ales in tara noastra, dar un homosexual care este acceptat de cei dragi poate avea o viata fericita! Trebuie sa va eliberati treptat de anumite prejudecati: homosexualii nu sunt bolnavi (deci nu il puteti vindeca ducandu-l la prostituate sau la terapie) si nici depravati. Multi homosexuali au un singur partener pe care il iubesc – dar mass-media ne prezinta cazurile vulgare, de depravare si ciudatenie pentru audienta.
Acceptarea este cea mai importanta – nu trebuie sa va placa, nimeni nu spune asta, puteti nici sa nu va ganditi mult la asta, dar trebuie sa acceptati. Daca il fortati sa isi reprime identitatea, nu il vindecati, ci ii faceti foarte mult rau. A tolera – o valoare esentiala. Chiar religios vorbind, desi homosexualitatea e considerata pacat, amintiti-va ca omul trebuie sa isi ierte si accepte aproapele, ca nimeni nu e sfant, ca toti gresim (deci nimeni nu are dreptul sa arunce cu pietre) si ca doar Dumnezeu va judeca – nu voi!
Sex. Nu va ganditi la aspectul sexual implicat de homosexualitate – va este prea greu si asa!
Nu e vina voastra! Nu are rost si nici nu este sanatos sa incepeti sa dati vina unul pe altul, pe educatia pe care i-ati facut-o si modul in care l-ati crescut! Nu, nu este din cauza ca mama l-a sufocat cu afectiune si l-a incurajat sa invete sa cante la pian, nu este nici vorba ca l-ati lasat sa se joace cu papusi, nici ca tatal sau nu a fost langa el! Asemenea lucruri influenteaza comportamentul si preferintele individului, insa nu orientarea sa sexuala. Deci nu e vina nimanui – nici a lui… Daca nu il lasati sa se joace cu fetele sau sa se exprime cand era mic, probabil ca isi dadea seama de orientarea sa sexuala mai tarziu – dar aceasta tot aceeasi era.
Mama. Este dificil, iar pentru un tata poate fi insuportabil. Tatii pot reactiona agresiv si rupe orice legatura afectiva cu fiul lor homosexual. De aceea tu, ca mama, oricat de greu e, incearca sa fii langa fiul tau, sa il iubesti pentru ce este, sa il sprijini cum si cat poti. Iar in timp, incearca sa ii arati sotului tau ca tot copilul vostru este si ca se descurca foarte bine si cu o orientare sexuala diferita. Dar pentru ca un tata poate ca nu va accepta niciodata, tu trebuie sa fii cea toleranta, iubitoare si care ajuta.
