Odata cu aparitia primilor dintisori ai copilului, scrasnitul din dinti sau bruxismul este un obicei destul de comun – se manifesta des in jurul varstei de 5-7 ani, atunci cand apar primii dinti permanenti, dar chiar si la varste mici, la cateva luni, cand apar primii dinti de lapte ai micutului.
Asadar, atat in perioada in care vor erupe cei 20 de dinti de lapte (deci intre 6 si 10 luni), cat si in perioada in care dintii de bebelus cad si apar primii dintre cei 32 de dinti permanenti (intre 5 si 7 ani), copilul isi poate inclesta si scrasni dintii – cel mai adesea, un obicei inconstient, mecanic, ce apare in timpul somnului.
Odata cu pierderea dintilor de lapte si eruptia primilor dinti permanenti, copilul poate incepe sa isi frece, inclesteze si scrasneasca fara a-si da seama dintisorii – ceea ce se numeste bruxism. Copilul cu bruxism nu constientizeaza ceea ce face – de fapt, cel mai des, scrasnitul apare cand acesta doarme (insa se poate manifesta si in timpul zilei, cand copilul e preocupat de ceva).
De ce apare bruxismul odata cu primii dintisori
Medicii dentisti leaga scrasnitul dintilor de modul in care dintii superiori si inferiori se potrivesc si aliniaza (muscatura defectuoasa). Insa o cauza din spatele acestui obicei inconstient o poate constitui stresul si anxietatea copilului. Asadar, in special cand ii cad dintii de lapte si ii apar primii dintisori permanenti, deoarece copilul se poate ingrijora de pierderea dintilor, este important sa-l asigurati ca este un proces complet normal prin care trec toti copiii cand cresc.
Pentru a-l calma si obisnui cu pierderea dintilor, puteti chiar apela la trucul cu zana maseluta, ce ii va lasa sub perna sa cate un banut pentru fiecare dintisor cazut. Dar si o perioada de stres generalizat, fara legatura cu pierderea dintilor de lapte, poate duce la aparitia bruxismului la copil (stres acasa sau la scoala, schimbari importante in viata sa).
Dupa cum s-a spus, scrasnitul din dinti apare la multi copilasi odata cu eruperea primilor dintisori (de lapte sau, mai des, permanenti). La copil, bruxismul nu duce in general la probleme mari – de obicei, nu vor exista urmari negative severe pe termen lung. In schimb, des poate sa se manifeste o senzatie de amorteala sau de durere de maxilar si de dinti, chiar si o durere de cap dimineata sau o durere de urechi (atentie: scrasnitul dintilor poate fi cauzat de o infectie a urechii la copil). In anumite cazuri, scrasnitul din dinti poate cauza probleme ale maxilarelor (ale articulatiilor) si dintilor (uzura smaltului sau craparea dintilor) – mai rar la copii si mai des la adultii cu bruxism.
Copilul care scrasneste din dinti inceteaza de regula dupa o perioada, dupa aparitia dintilor permanenti, obiceiul la adulti fiind legat de o stare crescuta de anxietate si stres. Parintii trebuie sa stie ca acest obicei al copilului este cel mai des unul mecanic, inconstient, involuntar, asadar a ii atrage atentia sa inceteze si a ii cere sa se opreasca nu va avea rezultate, deoarece copilul nu va realiza ce face pe moment si nu va putea controla obiceiul.
Pentru ca stresul este o cauza importanta a scrasnitului si pentru ca acesta se manifesta deseori in timpul somnului, a fi relaxat si linistit inainte de culcare este o prima cale utila de a confrunta problema: o rutina placuta si relaxanta seara, care sa asigure o stare de confort inaintea somnului.
Cand bruxismul ii cauzeaza dureri de dinti, de maxilar sau de cap, copilul trebuie sa viziteze dentistul, care poate evalua starea dintilor sai in cautarea semnelor de posibila uzura a smaltului, poate evalua daca exista muscatura defectuoasa si poate recomanda, daca va considera adecvat, un tip special de gutiera de bruxism, dispozitiv facut din cauciuc si potrivit danturii copilului pentru timpul noptii, care impiedica frecarea si scrasnitul din dinti. Vizita la medicul dentist se impune daca scrasnitul dintilor va continua dupa perioada in care ii apar primii dintisori.
Desi bruxismul se refera la inclestarea si scrasnitul dintilor involuntar, inconstient, unele persoane fac aceasta in mod constient ca reactie la suparare, frustrare, fiind o strategie de calmare – se intampla des in randul adultilor, dar si al copiilor mai marisori. In aceste cazuri, este important autocontrolul si gasirea unor alternative mai sanatoase de gestionare a emotiilor negative si de calmare.
