Arta seducției predată de curtezana Ninon de Lenclos

Ninon de Lenclos este una dintre cele mai celebre curtezane al secolul al XVII-lea, care a murit la varsta de 90 de ani, la 17 octombrie 1705.

In lunga sa existenta, a avut un numar considerabil de amanti, de la Contele de Coligny si baronul de Bernier, fiul unui general suedez, ruda cu regele Suediei, pana la abatele Gedouin, care, abia iesit de la iezuiti a adevenit amantul acestei rafinate curtezane, cand dansa avea 80 de ani.

Cazul abatelui Gedouin era cel mai ciudat: ,,Sa fii amatul unei femei tinere, frumoase, inteligente, e un titlu pentru un barbat; dar sa fii preot si sa fii amantul unei curtezane de 80 de ani, e o situatie tragicomica”. Acest abate pretindea ca a avut la inceput o mare admiratie fata de Ninon de Lenclos si apoi, prin contactul cu aceasta frumoasa curtezana, s-a indragostit. Astfel intr-o zi abatele a intrebat-o pe Ninon, care implinea 80 de ani, pentru ce l-a tratat cu indiferenta cateva luni. Ea raspunzandu-i cu vanitate si cochetarie.,,Iata cum Ninon si la 80 de ani impliniti a desteptat o pasiune mare, a facut pe suspinator sa astepte si apoi a avut noroc si in acest amor la apusul vietii sale…”.

Ninon de Lenclos, care era foarte inteligenta, spirituala, avea conceptiile sale asupra dragostei si a moralei, ea fiind si curtezana si moralista in felul ei.

Marchizul Saint Evremont, fara nici o ironie, spunea: ,,Indulgenta si inteleapta natura a format sufletul Ninonei, din voluptatea lui Epicur si din virtutea lui Caton”.

Ea nu primea niciodata, nimic de la amantii sai si nici chiar de la prietenii ei.

Seducatoarea Ninon de Lenclos a avut si amici, fireste mai putini la numar decat amanti si n-a fost feminista. Ea ar fi dorit sa fie barbat. Intr-o scrisoare adresata tanarului marchiz de Sevigne, Ninon ii spunea gandurile sale despre dragoste: ,,Amorul e o pasiune, in sine, nici rea, nici buna. Cei care sunt sub imperiul amorului, determina ei binele sau raul. Tot ce as putea spune in favorea lui este ca ne da iluzia fericirii si aceasta iluzie poetizeaza viata si intretine buna noastra dispozitie”.

Credea, ca dragostea este cea care pune in miscare, scoate omul din plictiseala, ca natura cere ca inima lui sa bata, ca orice varsta e ca o boala fara amor: ,,Amorul este pentru inimile noastre ceea ce vanturile sunt pentru mari; ele pricinuiesc furtuni, ba cateodata si naufragii; dar numai vanturile le fac navigabile”, (in vremea aceea nu circulau pe mari decat corabii cu panze).

Ninon isi punea adesea intrebari despre rolul femeii si destinul ei: ,,Farmecul figurii, gratiile persoanei… Numai femeile le poseda in gradul suprem si prin aceste calitati ele sunt destinate sa va faca fericiti…”.

Cu inteligenta si umor, spunea barbatilor despre ce insemna cu adevarat femeia in viata lor: ,,Femeile… s-au insarcinat sa va risipeasca aceasta ucigatoare plictiseala prin veselia, prin farmecul ce-l pun in galanteria lor; bucurie nebuneasca, un delir amabil, o betie delicioasa sunt singurele capabile sa destepte atentia voastra si sa va dati seama ca sunteti in adevar fericiti…”.

Ninon de Lenclos facea si observatii asupra dragostei, asupra galanteriei si legaturilor dintre barbati si femei: ,,In amor, femeile nu se hotarasc decat dupa ce au facut o combinatie exacta a avantajelor si a dezavantajelor ce le-ar avea, daca ar alege pe cutare barbat sau pe cutare alt barbat…In galanterie, cele doua sexe au intotdeauna un cont deschis intre ele – fiecare combina miza sa si ceea a asociatului si nu se anganjeaza fara sa stie pentru ce, sau chiar – sa o spunem sincer – fara sperante de a nu insela pe celalalt”.

Ninon de Lenclos nu admitea decat dragostea cu pasiune si se intrista atunci cand dragostea se transforma intr-un simplu joc, lipsit de pasiune.

Aceasta curtezana rafinata din secolul al XVII-lea, care a ramas frumoasa si spirituala pana la adanci batraneti, tinea uneori adevarate cursuri de morala. Astfel in anul 1664, Ninon de Lenclos concepe ideea de a deschide o scoala, unde ii invata pe elevii ei despre arta seductiei, cum sa se imbrace elegant, sa-si aleaga cele mai potrivite parfumuri, respectul pentru femei si bunele maniere.

Datorita inteligentei sale, ea se bucura de un renume in lumea intelectuala, salonul ei de la Paris era frecventat de toti oamenii din ,,lumea buna” a epocii: ducele de La Rochefoucauld, Saint- Evremond, abatele de Chatenneuf, Moliere, La Fontaine, Huyghens, Voltaire s.a. Aici se discuta literatura, filozofie, poezie, politica , stiri, scandaluri publice si private.

A fost una dintre cele mai fascinante femei din Paris, chiar daca nu a fost cu siguranta cea mai frumoasa. Nimeni nu dansa mai bine decat ea, iar in cantec avea un timbru al vocii delicat, bland si armonios.

Se poate spune si despre Ninon de Lenclos: ,,I se vor ierta multe, caci a iubit si pacatuit mult”.